Efectele aderării României la spaţiul Schengen

Ministrul român al afacerilor europene, Leonard Orban, a spus astăzi că intrarea României împreună cu Bulgaria în spațiul Schengen este „blocată profund” de Olanda, și că nu se poate anticipa când anume va avea loc aderarea, care era programată inițial pentru martie 2011. Chiar și în condițiile acestei amânări pe termen nedefinit, Republica Moldova se pregătește să devină țară de la frontiera spațiului Schengen, așa cum o dovedește un nou studiu realizat cu finanțare europeană de Centrul analitic independent „Expert-grup”. Relatează Paul Hodorogea.

Efectele aderării României la spaţiul Schengen

Efectele aderării României la spaţiul Schengen

Din perspectiva cetăţeanului simplu, unul din efectele mai importante ale intrării României în spaţiul Schengen este faptul că moldovenii vor putea obţine vize Schengen la Ambasada României, dar şi vize româneşti la reprezentanţele diplomatice ale altor state în Republica Moldova, constată unul din autorii studiului, Denis Cenuşă.

„Adică va fi pus în aplicare principiul reprezentativităţii, efect pe care l-am numit Accesibilitatea Zonei Schengen. Pe lângă asta se va reduce numărul de zile pentru analiza solicitării de la 21 la 5 zile.”

În plus, Ambasada României va fi obligată, conform Codului Comunitar European de Vize, să explice solicitanţilor de viză motivele eventualelor refuzuri, spune Denis Cenuşă.

„Mai sunt efecte pozitive pentru turism, transportatorii din Republica Moldova. Şi din punctul de vedere al migrației, cetăţenii nu vor trebui să obţină 2 vize pentru a ajunge în Ungaria, ci doar una. Anterior trebuiau să facă una pentru România şi alta pentru Schengen. Acum se anulează acest lucru.”

Expertul subliniat şi câteva dintre efectele mai neplăcute ale intrării României în zona Schengen.

„Principalul este cred că introducerea taxei de 35 de euro.”

Europa Liberă: Acordurile bilaterale între Moldova şi România rămân în vigoare?

„Daca te referi la Acordul de Mic Trafic la Frontieră – da, el este de fapt unul de bază, prevăzut şi în acquis-ul Schengen. Intenţionat s-a mers pe ideea că asemenea acorduri se semnează de către statele care vor să devină membre Schengen cu statele cu care se învecinează. Respectiv de exemplu Polonia a semnat cu Ucraina.”

Consulatul României la Chişinău

O altă consecinţă presupusă de autorii studiului este că apariţia taxei de 35 de euro pentru viza românească ar putea duce la mărirea numărului de persoane care ar vrea sa-şi redobândească cetăţenia României, cu scopul de a circula fără viză pe teritoriu României şi UE.

„Ar putea fi alimentat euroscepticismul în rândul moldovenilor, deoarece măsurile mai severe privind aplicarea la viză, asta ar putea fi interpretat ca o metodă restrictivă aplicată de autoritățile europene.”

Denis Cenuşă consideră că toate aceste consecinţe neplăcute vor putea fi evitate dacă România va explica cetăţenilor moldoveni dinainte de ce viza românească va costa bani şi de ce procedura de obţinere a ei devine mai complicată.

Deputatul comunist Grigore Petrenco, membru al Comisiei de Politica Externă şi Integrare Europeană, este de părere că ar putea apărea o nouă Cortină de Fier pe Prut.

„Autorităţile Republicii Moldova trebuie să fie mai insistente în negocierile cu UE în ce priveşte liberalizarea regimului de vize. În mod normal, ca să nu apară o nouă Cortină de Fier pe Prut, să nu fie afectată securitatea naţională a Moldovei, aderarea României la zona Schengen, trebuie precedată de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni.”

Deciziile politice ale europenilor promit că România va intra în spaţiul Schengen până în luna iulie a anului viitor, chiar dacă nu a fost încă stabilită o dată precisă.