În loc de alegeri – la frigăruie!

Cui îi revine rolul să-i motiveze pe alegătorii dezamăgiţi să iasă la vot în ziua scrutinului?

După 2003, nemulţumirea moldovenilor a atins cel mai mare nivel arată sondajul dat azi publicităţii de Institutul de Politici Publice. Iar principala sursă a decepţiei este viaţa politică, care nemulţumeşte peste 90 la sută din cetăţeni. Cui îi revine rolul să-i motiveze pe alegătorii dezamăgiţi să iasă la vot în ziua scrutinului? - s-a întrebat Lucia Diaconu.


Cine poate motiva alegătorul dezamăgit?

Your browser doesn’t support HTML5

Cine poate motiva alegătorul dezamăgit?





În loc de alegeri – la frigăruie! Această atitudine sfidătoare exprimată de un blogger pe o reţea de socializare, în semn de protest faţă de neputinţa politicienilor de-a pune capăt blocajului politic legat de alegerea şefului statului, a fost îmbrăţişată în cîteva zile de peste 1000 de persoane. Boicotarea alegerilor, la părerea adepţilor lui Viorel Mardare, cel care a postat primul mesajul, ar fi singura posibilitate de a pune presiune pe legislatori şi a-i taxa pentru iresponsabilitatea lor.

Ceea ce politicienii distrug, în ajunul scrutinelor încearcă să repare mai multe instituţii şi organizaţii, care prin diferite mijloace caută să-i determine pe electori să participe totuşi la alegeri. Nicolae Panfil, secretarul Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, constată că misiunea nu este deloc uşoară.

„Eu ştiu din experienţa anterioară că este destul de complicat într-adevăr în ultimul timp de a mai motiva oamenii să vină la alegeri.”

O prezenţă bună la vot cere eforturi mai mari decît ar fi în stare să facă în acest moment organizaţiile obşteşti, spune ong-istul, insistînd asupra rolului determinant pe care urmează să-l aibă în ridicarea conştiinţei civice a cetăţenilor Comisia Electorală Centrală, mass-media şi nu în ultimul rînd partidele înseşi.

Şi organul electoral central consideră că misiunea de bază în motivarea alegătorilor le revine partidelor politice, asta cu toate că după eşecul referendumului din septembrie anul trecut, cauzat de o participare sub pragul stabilit de lege, CEC a decis să se implice mai mult în informarea cetăţenilor.

Simionov Alexandru, membru al CEC: „Nu este responsabilitatea Comisiei Electorale să ridice nivelul de activism civic al alegătorilor. Este în primul rînd interesul actorilor electorali, şi aici mă refer la partide şi concurenţi electorali. Ei în primul rînd trebuie să fie intersaţi în a atrage aceşti alegători. Pentru că de modul participă sau nu participă depinde care va fi rezultatul, scorul pe care ei îl vor obţine în eventuala cursă electorală. Partidele trebuie să conştientizeze acest lucru. CEC-ul ce poate să facă în opinia mea este să informeze despre ceea ce ţine de procedurile electorale. Şi atît.”

L-am întrebat pe Anatol Golea, directorul postului privat de televiziune TV7, ce le face pe partidele politice să nu ţină seama că-şi taie creanga de sub picioare atunci cînd îşi dezamăgesc electoratul?

„Mă tem că în cazul dat prevalează interesele de grup, personale şi cele de partid, se ghidează de partajarea funcţiilor şi în ultimul rînd de interesele ţării. Vor ajunge în alegeri şi vor vedea absenteismul. Eu nu cred sondajelor care indică o participare de 70-80 la sută.”

Datele Barometrului de Opinie Publică, publicate astăzi de IPP, arată că aproximativ 87 la sută din moldoveni se declară afectaţi de nealegerea şefului statului, iar 53% sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, cei mai mulţi după 2003, din care peste 90 la sută sînt decepţionaţi de viaţa politică din ţară.