20.11 - București: Mediile de informare şi problema competiţiei economice

Viziunea analiştilor noştri este mai degrabă macro economică, neglijându-se economia reală, adică situaţia din întreprinderi.




20 noiembrie 2001

Actualitatea (Comentariu: Şerban Orescu).

Mediile de informare şi problema competiţiei economice.

[…] Întreprinderile româneşti nu sunt pregătite pentru competiţia internaţională de aceea, aderare prea rapida la Uniunea Europeană ar putea fi un dezastru. Din cauza întârzierii reformelor, lipseşte chiar concurenţa internă, specifică economiilor funcţionale. Desigur, problema intrării României în Uniunea Europeană nu se pune pentru mâine, dar guvernul sprijinit de opoziţie ar vrea să grăbească acest moment, neglijând reformele de structură de care depinde competitivitatea […]

Fapt e că problema necompetitivităţii întreprinderilor nu-i insolubilă dar este evocată doar superficial şi la zile mari. Din motive populiste, desigur. […] Nu că la noi nu s-ar scrie şi vorbi mult despre economie, chiar în mod critic. Numai că viziunea analiştilor noştri este mai degrabă macro economică, ceea ce este mai comod, neglijându-se economia reală, adică situaţia din întreprinderi.

Subliniez acest lucru pentru că în ţările occidentale nu numai presa economică ci şi marile marile cotidiane alocă pagini întregi problemelor, inclusiv de competitivitate, cu care întreprinderile sunt confruntate.

Aceste comentarii se bazează pe date furnizate chiar de întreprinderi, interpretate însă de specialişti. Aceste date făcute publice orientează investitorii şi bursa de acţiuni. Când se destituie un management sau se iau măsuri de asanare, publicul află din presă nu ca la noi unde publicitate se face mai ales escrocheriilor.

Într-o economie funcţională, presa de un auxiliar preţios. Prin intermediul mediilor de informare, alimentate mereu cu date noi din economie, presa exercită o presiune permanentă asupra managementul întreprinderilor. Competitivitatea creşte iar numărul scandalurilor scade.

Se poate crede că nu am fi avut, de pildă, falimentul Fondului Naţional de Investiţii dacă mediile s-ar fi ocupat de fiabilitatea fondului. De ce să nu figureze starea financiară a marilor întreprinderi, inclusiv a celor de stat, în sfera informaţiilor de interes public? Fapt este că mediile au datoria să facă lumină şi în economia reală.