În România, mai mulți membri ai partidului de guvernământ au fost arestați în ultimele săptămâni sub bănuiala de corupție. Comentatorul Neculai Constantin Munteanu crede că formațiunea premierului Emil Boc are de gestionat o situație delicată, dar că nici opoziția nu are motive de mare bucurie.
Arestarea lui Sorin Apostu, primarul Clujului și preşedintele filialei locale PDL, la pachet cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Bica, poate avea urmări grele pentru partidul de guvernământ și pentru premierul Emil Boc, dar şi pentru opoziţie.
Your browser doesn’t support HTML5
Un punct de vedere de Neculai Constantin Munteanu
Conducerea PDL are de gestionat o problemă delicată după ce mai mulţi aleşi locali sunt cercetaţi de procurorii DNA pentru corupţie. Există și o hartă a corupției din PDL, cu vreo opt primari din orașe mari, care au dat, dau sau vor da explicații procurorilor.
Edilul arestat pentru corupție s-a lansat în politică, a făcut carieră în anturajul premierului Emil Boc și a fost sprijinit de acesta să-l urmeze la primăria Clujului. Evident, prin ricoșeu, buna reputație a premierului ar putea fi afectată. Asta explică recția rapidă a celui care, în calitate și de șef al partidului, a modificat codul etic al PDL, astfel încât cei arestaţi preventiv să fie automat excluşi din partid. O premieră în România pentru un partid aflat la putere! Care pune în defensivă o opoziție ce colcăie de oameni aflați în atenția justiției pentru corupție și acuză politizarea justiției.
Evident, opoziția și analiștii săi de strânsură supectează arestările din PDL ca un preludiu la viitoarele atacuri ale puterii la adresa corupților din rândurile sale, plasate în prejma viitoarelor alegeri, și nicidecum ca o probă că PDL nu-şi apără penalii din partid, se delimitează de ei, lăsând justiţia să-şi facă treaba, indiferent de consecinţele politice. Că lucrurile stau așa sau altfel vom vedea din derularea anchetelor și din felul în care vinovații vor fi sau nu scoși basma curată.
Deocamdată, ne oprim la câteva particularități ale cazului de la Cluj, care vorbesc nu numai de lăcomia nerușinată a coruptului de tranziție, dar și de un anume rafinament al capitalismului de cumetrie, intruchipate cu brio de primarul Sorin Apostu. Un haplea care nu ierta nimic, acceptând și stimulând toate formele posibile de șpagă: pepeni, bonuri de benzină, haine pentru nevastă, bilete de avion, nopţi la hotel, mese la restaurant, excursii cu familia în Austria şi Dubai, 125 000 de euro pe firma consoartei. Omul care nu s-ar fi dat jos din pat pentru mai puţin de 50 000 de euro, avea întâlniri de taină în garaje și parcări, folosea telefone mobile cu cartele aruncate după o singură folosință și comunica prin Facebook pentru a dejuca o posibilă urmărire. Cireașa de pe tort: primirea tainului se făcea prin firme ale soției sau ale socrului, plătite generos pentru inexistente servici de consultanță.
Clar, familia rămâne celula de bază nu numai a societății, dar și a corupției. Și nu numai la Cluj, dar și la Timișoara, unde o firmă de consultanță a fiului primarului este prima escală a oricărei firme care are de obținut o aprobare de la primărie.
Pe acest fundal, Adrian Severin a ținut conferința tematică „Istoria și mitologia excepționalismului corupției românești”. Unde? La Fundația Europeană Titulescu, condusă Adrian Năstase, cercetat în dosarele „matușa Tamara”, „Zambaccian” și „Trofeul calității”. Doi șpăgari, primul cu ifose europene, celalat cu un pantagruelic apetit dâmbovițean, din eterna și fascinanta Românie! Nici că se putea personaje mai potrivite pentru a întruchipa sentimentul românesc al corupției și pentru a-i ilustra excepționalismul. Aferim!