Comratul atrage tot mai multe investiţii

Başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal s-a lăudat azi că numai în doi ani, autorităţile din autonomie, datorită unei strategii de dezvoltare, elaborată cu ajutorul IDIS Viitorul acum cîţiva ani, au atras în regiune peste 100 de milioane de lei. Marea majoritate sînt proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii, din cauza căreia Găgăuzia rămîne regiunea cu cele mai mici investiţii din ţară. Relatează Lucia Diaconu.

Comratul atrage tot mai multe investiţii

Îmbunătăţirea infrastructurii rămîne prioritară pentru autorităţile autonomiei pînă cînd aceasta va deveni mai atractivă pentru investitori, a spus azi guvernatorul Găgăuziei Mihail Formuzal la un eveniment la care s-a discutat despre rezultatele strategiei de dezvoltare social-economică a Găgăuziei pe 2009-2011:

Mihail Formuzal

„Noi am organizat mai multe forumuri economice internaţionale, la care partenerii noştri ne-au spus în primul rînd să facem tot posibilul pentru o infrastructură corespunzătoare. Noi am tras concluzii şi am îndreptat toate acumulările, granturile pentru construcţia de drumuri, asigurare cu apă, asigurare cu gaze şi reţele de canalizare. O să continuăm să aducem infrastructura localităţilor la standardele pe care le cere secolul 21.”

Avînd faima unei regiuni ocolite de investitori, în ultimii ani Găgăuzia a făcut mai multe eforturi să schimbe situaţia, dar care deocamdată nu au dat rezultatele aşteptate. Autorităţile locale au mers pînă la aceea că i-au scutit pe cinci ani de impozite pe toţi agenţii economici cu investiţii în regiune mai mari de 300 000 de dolari. Azi başcanul le-a spus ziariştilor că intenţionează să propună guvernului de la Chişinău să-i avantajeze pe oamenii de afaceri care vor investi în zonele mai îndepărtate de centru.

Mihail Formuzal s-a folosit de ocazie şi a criticat din nou modul neechitabil în care împart autorităţile centrale resursele pentru dezvoltare:

„Ce criterii pentru investiţii capitale există astăzi? Nu sînt criterii clare. Dar ar trebui să fie doar două: mijloace proporţionale cu numărul de populaţie şi teritoriu.”

Experţii demult atrag atenţia că Moldova rămîne cu cîţiva paşi în urmă cînd e vorba de dezvoltarea regională. Angela Secrieru de la IDIS spune că atîta timp cît unităţile teritorial-administrative nu vor avea resurse să se implice în parteneriate publice-private, cooperări transfrontaliere nu vor putea obţine o dezvoltare pe potrivă:

„Practica internaţională spune că instrumentele de dezvoltare regională sînt mai multe. Putem să vorbim despre parteneriatele public-private, pot să existe diferite bănci de dezvoltare, diferite cooperări transfrontaliere. Însă de foarte multe ori aceste instrumente financiare cer contribuţii din partea aplicanţilor.”

În lipsa acestor mijloace, autorităţile locale se limitează doar la sursele alocate prin Fondul Naţional de Dezvoltare care se alimentează de la buget şi nu constituie mai mult de 1% din veniturile acestui