Nu vreau să sugerez o imagine apocaliptică dar e imposibil să ignorăm amploarea fenomenului.
În ultima vreme, aproape că n-a existat săptămînă în care să nu iasă la iveală un caz de corupţie. Şi asta în formele cele mai variate şi, uneori, cele mai neaşteptate. Primarul unui mare oraş transilvănean încasează bani prin firma de avocatură a soţiei sale; mai mult, se pare că cerea şpagă pînă şi de la vînzătorii de pepeni care doreau să găsească un loc bun pentru desfacerea mărfii în centrul oraşului. O doamnă, secretar general al guvernului, acordă tot felul de facilităţi membrilor familiei ei: soţ, fiu vitreg, nepoţi. Se scot bani frumoşi din închirierea unor spaţii ale statului, se fac fel de fel de combinaţii dubioase cu locuinţele zise „de protocol”. Locuinţe din care nu vor să plece nici urmaşii foştilor nomenclaturişti, nici cei ajunşi la demnităţi după 1990. Un mare maestru al afacerilor tenebroase, l-am numit pe Sorin Ovidiu Vîntu, e arestat din nou iar presa publică materiale detaliate despre mega-escrocheriile sale; e însă iarăşi eliberat şi nu putem şti dacă acest proces nu va trena, ca şi celelalte, la infinit. Tot atunci am descoperit că un lider sindical avea o avere colosală, trăind ca un milionar american.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iaşi)
Există, în această proliferare a corupţiei, ceva ce scapă analizei logice. Lăcomia este o explicaţie evidentă, dar nu mulţumitoare. Oamenii aceştia îşi riscă adesea poziţia socială sau cariera politică.
Nu vreau să sugerez o imagine apocaliptică dar e imposibil să ignorăm amploarea fenomenului. Ar fi totuşi de semnalat un fapt îmbucurător, anume că justiţia pare să-şi facă datoria indiferent de culoarea politică a presupusului infractor.
Şi fiindcă veni vorba, aş nota că putem trata tema şi într-un registru umoristic. Săptămîna trecută, europarlamentarul Adrian Severin, a ţinut la Bucureşti o conferinţă despre... corupţia la români. Amintesc că dl Severin a fost exclus în primăvară din grupul socialist al Parlamentului european tocmai fiindcă se dovedise, public, că e coruptibil. Conferinţa dlui Severin a avut o eficienţă pedagogică certă, deoarece conferenţiarul era în acelaşi timp material didactic.