Supărată pe criticile presei legate de trecutul ei, în ultimii ani cea mai importantă scriitoarea est-germană e evitat apariţiile publice.
Cea mai cunoscută prozatoare din fosta Germanie de răsărit, Christa Wolf, a murit astăzi la vârsta de 82 de ani. Un portret al scriitoarei am primit de la corespondentul nostru la Berlin, William Totok.
Scriitoarea est-germană Christa Wolf, în vîrstă de 82 de ani, a încetat astăzi din viaţă. Anunţul a fost difuzat de către Editura Suhrkamp care în ultimii ani a publicat lucrările literare ale celei mai importante scriitoare est-germane. Printre cele mai cunoscute romane ale ei se numără „Cerul divizat” („Der geteilte Himmel”, 1964) şi „Copilărie, un model” („Kindheitsmuster”, 1976), „Niciun loc. Nicăieri” („Kein Ort. Nirgends”, 1979) „Medeea. Glasuri” („Medea. Stimmen”, 1996), şi povestirea „Cassandra” („Kassandra”, 1983). Mai multe lucrări ale Christei Wolf au apărut şi în traducere română.
Fără a fi disidentă, Wolf (născută Ihlenfeld, pe data de 18 martie 1929 la Landsberg an der Warthe) a criticat în repetate rînduri regimul est-german, cenzura şi birocraţia culturală controlată de către partid. În 1976 ea s-a aflat printre cei care au protestat public împotriva expulzării poetului şi şansonetistului disident Wolf Biermann. Din cauza acestui gest de solidarizare cu un critic al regimului, ea a fost exclusă din conducerea secţiei berlineze a Uniunii Scriitorilor. Ca membră de partid a fost sancţionată cu un vot de blam.
În pofida acestor tracasări politice, Christa Wolf s-a pronunţat pentru existenţa Republicii Democrate Germane. Această părere a exprimat-o într-o cuvîntare spectaculoasă ţinută în timpul demonstraţiei din 4 noiembrie 1989, la Berlin, considerată drept începutul sfîrşitului unui regim detestat de marea majoritate a cetăţenior din răsărit. Asemenea altor scriitori importanţi din est, Christa Wolf credea într-o schimbare pozitivă a sistemului comunist, opunînd-se unificării celor două Germanii.
În pofida acestor tracasări politice, Christa Wolf s-a pronunţat pentru existenţa Republicii Democrate Germane. Această părere a exprimat-o într-o cuvîntare spectaculoasă ţinută în timpul demonstraţiei din 4 noiembrie 1989, la Berlin, considerată drept începutul sfîrşitului unui regim detestat de marea majoritate a cetăţenior din răsărit. Asemenea altor scriitori importanţi din est, Christa Wolf credea într-o schimbare pozitivă a sistemului comunist, opunînd-se unificării celor două Germanii.
La începutul anilor 1990 s-a aflat că între anii 1959 şi 1962 scriitoarea a acceptat să colaboreze cu securitatea est-germană Stasi. S-a spus atunci că informaţiile furnizate sub numele conspirativ „Margarete” nu au avut nicio importanţă operativă pentru aparatul represiv răsăritean. În urma dezbaterilor şi polemicilor legate de aceste dezvăluiri, Christa Wolf a plecat între 1992-1993 în Statele Unite ale Americii.
Pentru regimul răsăritean, Christa Wolf a constituit multă vreme una din figurile reprezentative ale literaturii RDG-iste. Nu întîmplător i-a fost decernat în 1964 Premiul naţional pentru literatură. Premiul i-a fost înmînat personal de către liderul stalinist Walter Ulbricht. Lucrările ei, valoroase din punct de vedere literar, s-au bucurat de apreciere şi în Occident. În 1980 a fost distinsă cu cel mai important premiu literar vest-german, Premiul Georg Büchner.