Despre biserică, societate şi politică

Ministerul Justiţiei propune interzicerea prin lege a imixtiunii bisericii în politică, astfel ca nici un preot să nu aibă voie să facă agitaţie electorală sau să se înscrie în cursa pentru alegeri. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a amintit despre schimbarea denumirii Legii cultelor în Legea privind libertatea de conştiinţă, gândire şi de religie, precizând că adoptarea acesteia până la finele anului este stabilită în planul de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană.

*

Europa Liberă: Unele voci lasă să se înţeleagă că politica ar fi ceva murdar, că în politică ar fi minciună, furt, corupţie, trafic de influenţă. Pe de altă parte, biserica sau religia ar trebui să fie imaginea unor valori morale, creştine, care sunt opuse celor care se observă în politică. Deseori însă se întâmplă, mai ales când în calendarul religios e o sărbătoare, să se observe o inflaţie de politicieni la slujbele bisericilor pe care le-au ctitorit. Ce crede deputatul liberal Boris Vieru despre politicianul ctitor de locaş sfânt?

Boris Vieru

Boris Vieru: „Am o părere foarte pozitivă că politicienii vor să devină ctitori de biserici, de catedrale, de mănăstiri, mai ales şi în contextul discuţiilor foarte aprinse pe marginea unor proiecte de legi care vizează şi cultele, vizează cele două mitropolii ortodoxe, care activează pe teritoriul Republicii Moldova. Pornind şi de la faptul că 80 la sută din populaţia Republicii Moldova se declară ortodoxă, este un exemplu moral, pentru că noi trecem printr-o criză morală foarte profundă. Când nu conştientizăm că de fapt puterea, care este dată politicienilor nu este dată numai de la popor. Democraţia este dată şi de la popor, dar este dată şi de la Dumnezeu. Foarte puţini politicieni conştientizează că de fapt sunt investiţi cu putere şi de la Dumnezeu şi Dumnezeu cere de la politicieni ca să-şi exercite puterea cu foarte mare judecată şi dreaptă judecată – să nu facă nedreptate, să nu facă lucruri care ar putea să smintească, vorbind în termeni religioşi moralul societăţii. Din toate aceste puncte de vedere, eu cred că este un lucru bun şi aş vrea ca toţi politicienii să devină ctitori de biserici şi de mănăstiri.”

Europa Liberă: Credeţi că unii iau în calcul și faptul că avem aceste sondaje de opinii, care arată că biserica rămâne să fie creditată cu cea mai mare încredere în rândul populaţiei şi atunci vor şi ei să arate că sunt şi ei aproape de enoriaşi.

Boris Vieru: „Biserica are o foarte mare influenţă asupra conştiinţelor oamenilor nu în sensul politic. Şi bineînţeles poate deveni şi un factor politic segmentar atunci când cu titlul de accident, ca să zic aşa, avem exemple când unii preoţi mai calcă pe alături şi se implică în campanii electorale. Eu nu exclud faptul că oamenii politici ar putea să ia în calcul şi anumite aspecte politice. Să folosească adică biserica şi preoţimea în scopuri electorale, în scopuri politice. Dar totuşi această motivaţie este secundară şi este minoritară.”

Europa Liberă: A pătruns biserica în politică? Sau politicul în biserică?

Boris Vieru

Boris Vieru: „Mai degrabă politicul în biserică şi factorul politic încearcă să atragă biserica de partea sa şi nu invers.”

Europa Liberă: De ce se lasă să se admită ca anumite feţe bisericeşti să facă campanie electorală pentru anumite formaţiuni politice, pentru anumiţi politicieni?

Boris Vieru: „Eu cred că este o încălcare gravă a codului de conduită al preotului şi sancţiunile corespunzătoare trebuie să le dea capul mitropoliei. Din toate punctele de vedere, cred că este un fapt condamnabil ca preoţii să se implice în politică de partea unui partid sau altuia.”

Europa Liberă: Cu atât mai mult că biserica e separată de stat.

Boris Vieru: „Este separată de stat, dar prin implicarea preoţilor în politică de partea unui partid sau a altuia de fapt se aduce dezbinare în comunitatea respectivă. Totdeauna am pledat să nu implicăm biserica în politică şi să o ţinem departe de lucrul acesta. Noi avem un respect deosebit pentru biserică, mai ales pentru cele două mitropolii ortodoxe ca instituţii divino-umane. Ele nu sunt numai instituţii bisericeşti, de fapt ele au o legătură foarte strânsă cu Dumnezeu şi respectul nostru pentru acest statut deosebit al bisericii în societate ne face să avem o poziţie de mare respect şi dragoste faţă de biserică. Şi să evităm orice implicare a ei în aceste fenomene.”

Europa Liberă: Mergeţi des la biserică?

Boris Vieru: „Da, merg atunci când pot.”

Europa Liberă: V-aţi gândit vreo dată să ajungeţi ctitor?

Boris Vieru: „Sigur, m-am gândit. Da, m-am gândit, în funcţie de posibilităţile financiare şi materiale. Sper să ajung şi eu ctitor.”

*

Europa Liberă: Deputatul liberal-democrat Tudor Deliu, nepot de preot, are şi el o părere bună despre politicienii ajunşi ctitori de lăcaşe sfinte.

Tudor Deliu

Tudor Deliu: „Dumnezeu să le dea sănătate la toţi şi dacă ei pot contribui financiar la renovarea sau la restabilirea sau la menţinerea unor lăcaşe sfinte, bravo lor. Alta e – nu trebuie folosită biserica în acţiuni politice. Asta este o greşeală.”

Europa Liberă: Unii îşi fac imagine poate şi ţinând cont de aceste date ale sondajelor de opinie unde se arată că moldovenii au cea mai mare încredere în biserică.

Tudor Deliu: „Această imagine poate să fie ca un bumerang, care mai apoi să se întoarcă împotriva lor.”

Europa Liberă: Mergeți des la biserică?

Tudor Deliu: „Merg nu prea des. Ultima dată am mers la biserică la Arhanghelul Mihail și Gavriil. Am mers la mine în sat, deoarece e hramul satului, în satul Malcoci. Soția, a propos, e în fiecare zi de duminică la biserică.”

Europa Liberă: Dar sunteți ctitor?

Tudor Deliu: „Nu.”

Europa Liberă: Ați vrea să ajungeți ctitor de biserică, de lăcaș sfânt?

Tudor Deliu: „Când am început activitatea în administrația publică, deci în anul 1990 eu am fost ales primar de Rezeni. Respectiv prima acțiune ca primar, am convocat ședința consiliului de atunci și văzând în ce dezastru este cimitirul din sat, am organizat cu toți consilierii și cu toți oamenii care ne-au susținut o curățire totală a cimitirului, reparare a gardului. Deci, am adus în ordine această casă de veci a noastră. Părintele Gheorghe, Dumnezeu să-l ierte, el atunci s-a bucurat că a fost unicul primar care s-a întors cu fața la biserică. Eu n-am fost niciodată cu spatele la biserică, dar pur și simplu eu consideram că necreștinește era ceea ce se întâmpla acolo. Și mai ajutam biserica cu ceea ce puteam. Și a venit propunerea lui ca să fiu înscris ctitor la această biserică. Eu am refuzat să fac acest lucru, cu atât mai mult că pe teritoriul comunei Rezeni, o comună foarte mare de 7 800 de locuitori, sunt foarte multe familii baptiști, creștini-baptiști. Eu ca primar, pentru mine nu prea conta de ce credință, sau confesiune este cetățeanul. Eu mergeam şi la ei, mergeam și la biserică, deoarece eu eram cel care trebuia să apăr dreptul și libertățile tuturor cetățenilor. Dar a fost propunerea de a mă scrie ctitor, la care eu am refuzat. Trebuie să trăiești cu Dumnezeu în suflet. Să crezi în acest lucru. Pur și simplu de ochii lumii să mergi în locașurile sfinte, sau azi să fii, cer scuze cu necuratul, cu Iuda și mâine să fii un mare adept al creștinismului și să fii aliatul lui Isus Hristos eu pur și simplu nu înțeleg așa oameni. Se naște cu Dumnezeu în suflet. Şi poate cea mai mare credință a fiecărui cetățean, a fiecărui creștin este când Dumnezeu este în suflet.”

Europa Liberă: Biserica a pătruns în politică? Sau politica pătrunde în biserică?

Tudor Deliu: „Biserica pătrunde în politică, fapt ce ne-a demonstrat și ne demonstrează și campaniile electorale, unde poți vedea atât în listele de consilieri raionali, de consilieri locali inclusiv chiar și parlamentari fețe bisericești. Dar, mă rog, poate asta nu este cel mai mare păcat, deoarece el este cetățean al acestei țări și are drepturi egale cu ceilalți. Dar eu pun altfel întrebarea: totuși, pentru mine biserica este un locaș unde omul trebuie să vină și să se spoveduiască, omul trebuie să vină și să se liniștească. Dar cu părere de rău, azi și din amvon se face politică. Dar și invers. La întrebarea Dumneavoastră că biserica în politică sau politicul în biserică – eu văd și una, și alta. Pentru că să ne aducem aminte paradoxurile care s-au întâmplat. Același partid al comuniștilor care practic a distrus bisericile în perioadă de peste 70 de ani și mai apoi ca să aibă susținerea preoților care, hai să fim destul de corecți, fiindcă sunt preoți în localitățile rurale care au o autoritate între cetățeni, au ajuns la aceea, bravo lor, aici nu pot să-i învinuiesc, au reparat, au renovat sute de lăcașe, sau mănăstirile, care pe timpul lor erau spitale de boli venerice, sau spitale de oameni cu deficiențe mentale, sau pentru bețivi, ș.a.m.d. Le-au renovat, dar eu cred că prin această renovare ei au șters păcatele predecesorilor lor. Și bravo lor, dar nu pentru aceea de a atrage biserica în politică.”

Europa Liberă: Legea cultelor va fi îmbunătățită?

Tudor Deliu: „Da, va fi îmbunătățită, dar vreau să zic că acest proiect de lege care actualmente se discută în comisiile parlamentare este un proiect care vine să răspundă la unele întrebări care existau în vechea lege, dar mai este și aici de lucru, fapt asupra căruia ne vom pronunța noi în procesul de adoptare în prima și a doua lectură.”

*

Europa Liberă: La o discuție cu maica Epistemia, stareța mănăstirii Suruceni, ea avea să-mi spună că există riscul să apară și alți slujitori, care să-i sfătuiască pe oameni să voteze după alte criterii decât cele morale. Dar dialogul cu maica Epistemia l-am pornit tot de la ctitorie.

Maica Epistimia

Maica Epistimia: „Ctitorii sunt cei care în permanență au susținut și susțin sfintele lăcașuri, sunt cei care nu au fost indiferenți de ceea ce ne-au lăsat strămoșii noștri și cei care au pus umărul în permanență ca să perpetueze tot ceea ce este frumos, tot ce este bun și plăcut în fața lui Dumnezeu.”

Europa Liberă: Dar în ultimii ani tot mai mulți politicieni devin ctitori. Prin asta lor li se iartă greşalele, păcatele?

Maica Epistimia: „Nu este vorba de păcat. Și politicianul este un om, și politicianul are o credință.”

Europa Liberă: Este fiul lui Dumnezeu.

Maica Epistimia: „Exact, și nu putem să punem politica că ar fi un impediment în ceea ce privește susținerea de lăcașuri. Și politicienii sunt creștini, și politicienii sunt membri ai acestei societăți și au drepturi, au drepturi depline ca și ceilalți.”

Europa Liberă: Maică stareță Epistemia, dar cine sunt ctitorii mănăstirii de aici, de la Suruceni?

Maica Epistimia: „Ctitorii mănăstirii de la Suruceni sunt mulți, cei care până la venirea noastră, ulterior domnul Gabriel Stati, domnul Iurie Năstas, Ștefan Cataranga, Paraschiva, mulți, mulți, mulți.”

Europa Liberă: Îi pomeniți?

Maica Epistemia: „Bineînțeles ei intră în tipicul mănăstirii și pot fi pomeniți pentru totdeauna. Ar fi absurd ca să nu facem lucrul acesta, avem o datorie în fața lui Dumnezeu de a pomeni pe toți cei care vin, se roagă, contribuie la reconstrucția mănăstirii.”

Europa Liberă: E bine că biserica e separată de stat?

Maica Epistimia: „În principiu, trebuie să privim și la lucrul acesta ce înseamnă - biserica e separată de stat. Poate separată din punct de vedere administrativ. În ceea ce privește creștinii, sunt și ei membri ai societății și de a face o separație strictă stat-biserică este pur și simplu absurd. Este greșit fiindcă omul trebuie să fie același, atât în biserică, cât și în afara bisericii. Deci, dacă nu-ți onorezi obligațiile în calitate de fiu al lui Dumnezeu, nu știu dacă ai putea să ți le onorezi în calitate de politician, administrator, manager și nu știu ce.”

Europa Liberă: Ați avea nevoie și de finanțe din partea statului? Sau asta ar obliga la ceva?

Maica Epistimia: „Nu obligă la nimic. Dacă va fi voia lui Dumnezeu – va fi, nu va fi – nu va fi. Deci, acceptăm lucrurile așa cum sunt, slavă lui Dumnezeu de ceea ce este. Sunt creștini dornici de a investi în casa lui Dumnezeu și așa că nu ne punem problema. Să fie esențială dorința de a face ceea ce trebuie să facem în calitate de creștin ortodocși. În rest Dumnezeu le adaugă. Mai întâi cele ale lui Dumnezeu, ulterior celelalte se vor adăuga vouă – așa zice Scriptura, așa că slavă lui Dumnezeu pentru toate.”

Europa Liberă: Politică se face în locașul sfânt?

Maica Epistimia: „În locașul sfânt trebuie să facem politica lui Dumnezeu. Deci, să fim imparțiali, să fim deschiși și dornici de a întinde mâna tuturor celor care ne vin și ne solicită acest lucru, a face politica lui Dumnezeu înseamnă a iubi pe Dumnezeu și a iubi pe aproapele ca pe tine însuți.”

*

Europa Liberă: Mitropolitul Chișinăului și a întregii Moldove, Vladimir, sugerează să reținem că niciodată și nicăieri nu a condus poporul. Conducerea a fost în mâna politicienilor. Ceea ce dorește biserica este să aibă parte de conducători drepți. Când drepții domnesc, se bucură poporul, iar când stăpânesc cei fără de lege poporul suspină, reamintește Întâistătătorul bisericii moldave.

Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove Vladimir

Mitropolitul Vladimir: „E clar că suntem și noi antrenați în jocurile politice, dar noi suntem antrenați nu ca preoți sau arhierei, ci pur și simplu ca alegători simpli, ca cetățeni ai acestui pământ. Și pentru noi tot nu este indiferent cine vine la conducere, cine va respecta legile statului și legile bisericii. Fiindcă noi avem rădăcini bogate, avem istorie bogată și trebuie să respectăm și legile bisericești, dar să nu ne abatem și de legile statului, care sunt bune pentru noi, pentru toți. Dar cu părere de rău în ultimul timp multe vânturi vin din părțile apusene pentru a reînnoi legea, pentru a modifica legea, pentru a ne impune nouă niște valori care sunt străine poporului nostru.”

Europa Liberă: Înalt Prea Sfințite, dar Republica Moldova totuși s-a angajat să adopte legea anti-discriminare, între altele în scopul liberalizării regimului de vize. Ce trebuie să întreprindă guvernanții – să o promoveze în Parlament? Să o adopte? Sau să renunțe la regimul fără de vize?

Mitropolitul Vladimir: „Trebuie să ne uităm în urmă și apoi să pășim cu pași siguri spre Apus, înspre Europa. Nu toate legile sunt primite de bine-credinciosul popor, fiindcă ele ne abat de la credința noastră ortodoxă, ne fac totalmente să fim liberali, adică să nu avem nimic sfânt în sufletul, în inima noastră. Noi suntem de acord, noi susținem conducerea statului, dar nu putem să cădem de acord cu toate promisiunile lor pe care le fac în fața celor de la Consiliul Europei sau de la CEDO, fiindcă ele ne abat de la religia noastră, de la rădăcinile noastre, de la credința noastră. Noi suntem de acord și pentru primirea noilor legi care sunt în favoarea omului, care sunt pentru cetățeanul acestei republici, care sunt bine-primite în țara noastră. De aceea și noi în ultimul timp legea despre nediscriminare o primim cu unele excepții.”

Europa Liberă: Care sunt excepțiile?

Biserica mănăstirii Căpriana

Mitropolitul Vladimir: „Excepțiile: noi nu putem să primim legea pentru a-i pune la același nivel pe cei care se abat de la credința ortodoxă, pentru cei care doresc să facă parade rușinoase în țara noastră. Vorbim despre gay, vorbim despre lesbiene. Dacă noi îi punem pe aceste persoane în valoarea în care doresc ei să fie, atunci noi îi înjosim pe majoritatea care există în această țară. Dacă sunt vreo 200-300, fie o mie de persoane, care doresc să fie legalizați și să fie într-aceleași drepturi ca toți cetățenii Republicii, atunci noi e clar că noi îi defavorizăm pe trăitorii acestui pământ, care sunt mai mult de trei-patru milioane.”

Europa Liberă: Această lege poate fi îmbunătățită și poate fi promovată pentru a fi adoptată?

Mitropolitul Vladimir: „Am dat mai multe propuneri și toate celelalte culte recunoscute de stat în Republica Moldova tot au ieșit cu aceeași dorință.”

Europa Liberă: Să revenim un pic la politică și biserică. Există o disciplină bisericească pentru anumite fețe bisericești, care merg la mitinguri, cer să fie destituiți guvernanții, cer demisia lor? E normal să fie o față bisericească alături de o formațiune din Parlament, sau din opoziție, nu contează?

La mănăstirea Hâncu

Mitropolitul Vladimir: „Biserica ne învață – toți pentru noi și noi pentru toți să fim aceiași, adică să iubim și pe vrăjmașii noștri, să iubim și prietenii noștri. Clar că unele persoane au emoții deosebite, sau au unele poate mici abateri de la o temă oarecare. Ca cetățean al acestui pământ, ca simplu alegător, și nu conducător, sau slujitor al bisericii noastre ortodoxe. Este normal când noi putem să dăm un sfat, ca să ajungem pe drumul cel care îl dorim noi să mergem. Și nu întotdeauna este bine ca noi să cerem lumea la manifestări, la provocări. Aceasta nu este menirea noastră. Menirea noastră este aşa cum cloșca pe puișorii săi îi îmbrățișează, așa și noi trebuie să îmbrățișăm pe toți. Să dăm propuneri, toți arhiereii, suntem membri ai sinodului bisericii ortodoxe din Moldova. Și dacă noi decidem, punem toți semnătura, atunci are o valoare oarecare. Dar dacă unul în parte vorbește, e clar că sunt părerile lui proprii.”

Europa Liberă: Mulți politicieni se aventurează acum să ajungă ctitori de biserici, de mănăstiri. Credeți că ei folosesc acest statut de ctitori în scopuri electorale, de exemplu? Cum definiți noțiunea de ctitor al locașului sfânt?

Mitropolitul Vladimir: „Ctitorul locașului sfânt este persoana ceea care în primul rând la ridicarea, la înălțarea locașului sfânt a investit o sumă oarecare, sau materiale de construcții și pe parcursul înălțării bisericii, catedralei, mănăstiri el are grijă de aceasta. Și continuă să aibă grijă. Sunt cazuri când biserica e construită și are dorința să facă o faptă mare, o faptă frumoasă, să facă un cadou acestei biserici sau mănăstiri, să doneze o icoană, un policandru, niște sfeșnice. Și atunci el este inclus în cartea ctitorilor bisericii sau mănăstirii.”

Europa Liberă: Dacă facem trimitere concretă: fostul președinte Mircea Snegur ar fi ctitor la mănăstirea Hâncu, fostul președinte Vladimir Voronin – ctitor la mănăstirea de la Căpriana, speakerul Marian Lupu ctitor la mănăstirea Curchi și mulți, mulți alți politicieni sunt și ei ctitori. Credeți că aceasta îi avantajează, le aduce plus de imagine? Ei doar sunt citiți la anumite servicii divine.

Catedrala mitropolitană "Naşterea Domnului" din Chişinău

Mitropolitul Vladimir: „Cu adevărat, ctitorii mănăstirii la fiecare slujbă sunt citiți. Adică nu numai nominal, spunem numele lor, dar în ictenie întotdeauna se pomenesc cei care au înălțat biserica, cei care au ctitorit această biserică. Este bine și dacă toți politicienii noștri au dorit să facă fapte bune nu numai înainte de alegeri, dar să facă fapte bune pe parcursul vieții sale fiind într-o postură oarecare, că este mai ușor când ai un post oarecare, de ministru, sau de deputat să faci o faptă bună. Dacă toți politicienii noștri ar face fapte bune, atunci și bisericile noastre, chiar și azilurile de bătrâni, casele de copii, spitalele toate ar fi bine amenajate. Dar cu părere de rău, nu întotdeauna ei au grijă de cei care îi înconjoară, dar au griji mai mult personale.”

Europa Liberă: În ultimul timp moldovenii sărbătoresc nașterea lui Isus Hristos de două ori pe an - și pe stil nou, și pe stil vechi. E bine?

Mitropolitul Vladimir: „E bine ca o dată să fie sărbătorită și nașterea Mântuitorului Hristos, și învierea Mântuitorului Hristos. Adese ori se întâmplă că noi nu punem în prim plan ca să fie sărbătorită nașterea Mântuitorului Hristos, dar punem în prim plan ce o să punem pe masă în zilele Anului Nou. Și de aceea este dorința de a sărbători pe stil nou Crăciunul, ca de Anul Nou să fie masa mai bogată și cu bucate – carne, cu lactate și multe altele. Biserica care deja a primit acest stil, ei sărbătoresc pe stilul nou, dar totuși cercetătorii noștri vorbesc că cel mai corect e stilul vechi. De aceea și Muntele Atos și în Țara Sfântă, în Ierusalim se sărbătorește pe stil vechi.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți de Crăciun?

Mitropolitul Vladimir: „Prin venirea pe pământ a Mântuitorului Hristos a venit și libertatea noastră de la păcat, a venit și mântuirea noastră. Toți să vă bucurați și împreună cu îngerii cerești să cântați: Slavă întru Cel de sus, Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bună voire. Ani mulți și toți sănătoși.”