Moldova văzută din Portugalia: frumoasă în culori, urîtă în politică

Recent, la Lisabona, a fost semnat aranjamentul administrativ pentru stabilirea procedurii de aplicare a Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova și Portugalia. Astfel, moldovenii care muncesc legal în această ţară vor primi pensii de invaliditate, pensii de bătrâneţe şi de urmaş, dar şi prestaţii în caz de deces. La fel, ei vor fi plătiţi în cazul accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Conform statisticii, in Portugalia s-ar afla la munca aproape 20 de mii de cetățeni din Republica Moldova. Cu unii dintre ei am discutat la microfonul Europei Libere.

Europa Liberă: Artistul plastic Valentin Guţu se află în Portugalia de 10 ani. La început, la fel ca şi alţi moldoveni plecați în străinătate, a muncit în construcţii. Ulterior s-a angajat în calitate de pictor, devenind unul din cei mai apreciaţi maeştri ai artei azoleju. Am discutat mult cu Valentin Guțu despre viaţa diasporei ca până la urmă să o luăm tot de la capăt, adică de atunci de când a părăsit Moldova.

Valentin Guţu: ,,Niciodată nu plănuiam să plec de acasă. Așa s-a întâmplat.”

Europa Liberă: A venit ora, și ziua.

Valentin Guţu: ,,A venit ora, ca multe ore în viața asta a noastră.”

Europa Liberă: Când s-a întâmplat?

Valentin Guţu: ,,Cu 10 ani în urmă.”

Europa Liberă: Ați venit ca un străin și ați rămas.

Valentin Guțu

Valentin Guţu: ,,Ca un străin am venit pe un timp. Așa, pe o bucată de vreme, ca să fac un ban și să plec acasă înapoi, dar nici bani nu s-au mai făcut și perioada se lungește. Nici nu am în gând când o să plec. Când o să vină ceasul. Deocamdată, slava Domnului.”

Europa Liberă: Aveți de lucru, aveți salariu bun pe care vi-l doriți, aveți condiții de trai? Aveți totul?

Valentin Guţu: ,,Oricine își dorește mai mult, dar ne mulțumim cu ceea ce avem.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veniți din lumea artiștilor.

Valentin Guţu: ,,Da, mă ocup cu arta. La început, ca toată lumea, venind aici ca un străin, care nu cunoaște nici limba, nici societatea, am început să lucrez în construcții. Pe urmă, întâmplător, cred că așa mi-a fost dat să fac ceea ce știu, ceea ce pot face.”

Europa Liberă: Cum e să fii artist aici?

Valentin Guţu: ,,Să fii artist e greu peste tot, dar se bucură sufletul din altă parte, se bucură sufletul de viața de artist. Am început să fac ceramică, am început să pictez azoleju, pictură tradițională portugheză, am deprins culoarea azolejului, care e albastru portughez și o fac. Lucrez într-un centru de cultură, artă și artizanat. În afară de ceramică, pictez tablouri.”

Europa Liberă: Domnule Guțu, și totuși, în condiții ați reveni în Moldova?

Valentin Guţu: ,,Unica condiție e să apară o siguranță ceva pentru viitorul, cred că, nu al meu, dar al copiilor.”

Europa Liberă: Ce ar însemna această siguranță?

Valentin Guţu: ,,Un loc de muncă, poate nu chiar bine plătit, dar să ne ajungă pentru minimum necesar.”

Europa Liberă: Pe ce cheltuiți banii câștigați aici?

Valentin Guțu intervievat de Valentina Ursu

Valentin Guţu: ,,Pentru copii, trebuie să-i întrețin. Am un băiat care studiază la academia de arte, face regia. Și fiică-mea de 15 ani învață la școală.”

Europa Liberă: Practic câștigul de aici îl investiți în cunoștințele copiilor.”

Valentin Guţu: ,,Din păcate ei au rămas fără mamă. Toată energia mea, toată munca mea o depun pentru ei. Trebuie să mă lupt pentru asta.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei?

Valentin Guţu: ,,Nu prea îl văd. Din cauza problemelor politice nu este posibil de ales un președinte? Asta eu nu înțeleg.”

Europa Liberă: Cu cei plecați peste hotare, cu cei plecați peste hotare? Îmbătrânită? Întinerită? Cu perspectivă; fără perspectivă? Euro-integrată? Dusă spre Est?

Valentin Guţu: ,,O văd îmbătrânită, îmi pare foarte rău, când mă întorc e foarte sumbru tot. Eu din păcate o văd sură acum, eu o cunosc altfel. Și când am mers astă vară în sat la mine, Ulmu, Ialoveni, am făcut așa o plimbare în jurul satului, pe dealurile Ulmului – ce frumoasă e Moldova. În culori, și e foarte urâtă în politică. Politica e urâtă. Așa mi se pare.”

Europa Liberă: Destinul Moldovei de cine depinde? De cei care o conduc? Sau de oamenii, care aleg puterea, aleg guvernanții?

Valentin Guţu: ,,Sigur de oamenii care aleg guvernanții. Incompetența de a alege. Mi se pare că totuși poporul nu știe ce trebuie să facă, fiindcă populația potentă este plecată, de fapt. Toți care gândesc, toți care știu să muncească, toți care știu ceva nu sunt în țară. Și în rest au rămas bătrânii, la țară ei nu știu ce să facă.”

Europa Liberă: Încotro Moldova? Spre Est? Spre Vest?

Valentin Guţu: ,,Sigur că spre Vest. Nu știu dacă am să văd, nu știu dacă am să trăiesc acel moment când e posibil ca Moldova să ajungă în Uniunea Europeană. Dar să sperăm. Dacă nu e Moldova, atunci sunt moldovenii. Câte procente sunt cu cetățenie română în Moldova? O sută de mii sunt cetățeni europeni.”

Europa Liberă: Ce credeți că poate să se întâmple dacă moldovenii aflați la muncă peste hotare ar reveni acasă?

Valentin Guţu: ,,Nu ar avea locuri de muncă. Timpul pe care și l-au petrecut în străinătate, fiindcă valul de emigrare a început în 2000-2001. Toți au plecat care prin Italia, care prin Portugalia – îs 10 ani. Timp de 10 ani viața s-a schimbat. Și e foarte greu să lași totul aici și să mergi înapoi să începi totul de la început. Când am venit aici totul de zero, acum s-o rupem iarăși să mergem de la zero. Nu-mi imaginez.”

Europa Liberă: Vă este frică?

Valentin Guţu: ,,Îmi e frică. Am venit aici cu o valiză și am început de la zero. Acum cât de cât am intrat în societate, cunosc viața portugheză, cunosc societatea, cultura, limba, m-am integrat chiar și cu arta. Deci, în caz dacă să plec, trebuie să las tot și s-o încep iarăși de la început. Eu simt diferența când merg acasă.”

Europa Liberă: Și acum nu mai sunteți compatibil cu societatea de acolo?

Valentin Guţu: ,,Sunt compatibil cu prietenii. Ce aș putea eu să fac eu în Republica Moldova? Cât eram în Moldova mă
descurcam foarte greu. Lucram la Centrul expozițional ,,Constantin Brîncuși”, sărac tot timpul, ca un pictor, ce se întâmplă. Am venit aici și sigur că nu învinuiesc Republica Moldova, sau nu laud statul portughez. Nu ai ieșire din situație decât cu propriile mâini, propriile forțe. Și am rupt-o. Și am mers înainte. Dar acasă, ca acasă, așa, mai lăsăm lucrurile de azi pe mâine. Aici nu a fost posibil așa ceva. Trebuie de muncit și munca aduce rezultate.”

Europa Liberă: De ce moldoveanul aflat la muncă în străinătate e altul decât cel rămas acasă?

Valentin Guţu: ,,Toți emigranții sunt așa. Chiar și portughezii de aici când pleacă în alte țări, trebuie să muncească.”

Europa Liberă: Deci, mai harnici, mai organizați, mai responsabili.

Valentin Guţu: ,,Numaidecât. Nu este ajutor de nicăieri.”

Europa Liberă: Te bazezi pe forțele proprii.

Valentin Guţu: ,,Numai pe forțele proprii, nu sunt părinții, care să aducă un sac de cartofi, nu este mama la țară să mai aducă niște roșii. Nu e nimic. Ești singur în lumea capitalistă.”

Europa Liberă: Ce vreți să vă aducă anul 2012?

Valentin Guţu: ,,Sănătate. Mie și la toată lumea, că restul le facem.”

*

Europa Liberă: La Lisabona am cunoscut-o pe doctorița Valentina Severin. Cuprinsă de tristețe am surprins-o.

Doctrița Valentina Severin

Valentina Severin: ,,E trist, dar avem norocul că portughezii sunt mai deschiși, sunt mai calzi. Sărbătorile nu sunt ca acasă.”

Europa Liberă: Anul nou îl veți face în Moldova?

Valentina Severin: ,,Da, cu părinții. Am mers anul trecut vara.”

Europa Liberă: Se zice că nu e nici grea, nici ușoară viața prin străini. Cum e viața Dumneavoastră aici, în Portugalia?

Valentina Severin: ,,Fac aici în Portugalia lucrul pe care l-am făcut și acasă. Fac stomatologie. Am fost ajutată de soțul meu, Joric.”

Europa Liberă: Soțul a croit cărărușa, venind mai înainte.

Valentina Severin: ,,El a venit în 2000. El este tehnician dentar. Deja lucra în mare, deja avea cunoștințe despre cum funcționează sistemul de sănătate aici.”

Europa Liberă: Cum v-ați integrat aici?

Valentina Severin: ,,La început, când am auzit portugheza, mă gândeam că nici o dată n-am să învăț limba asta. Unde am venit? Ce fac? Uite, slavă Domnului.”

Europa Liberă: Ați învățat portugheza, ați învățat cultura acestei țări?

Valentina Severin: ,,Am învățat portugheza, am învățat cultura, la societatea de limbă portugheză, am învățat la Facultatea de litere limba.”

Europa Liberă: În ce condiții ați reveni în Moldova?

Valentina Severin: ,,Și mâine aș reveni. Simt nevoia, cel puți o dată în an să merg acasă, să dorm în casa părinților, să mă trezesc cu ei.”

Europa Liberă: Ați reveni în condițiile în care ați avea un loc de muncă bine plătit?

Valentina Severin: ,,Eu m-aș întoarce dacă ar fi dorința soțului. El pare că s-a dezrădăcinat un picuț cu părere de rău.”

Europa Liberă: Ezită să revină?

Valentina Severin: ,,Ezită.”

Europa Liberă: De ce?

Valentina Severin: ,,Întrebarea: de aș lua-o de la capăt, ce aș face?”

Europa Liberă: Cine are forță mai mare de convingere în familie? Soția sau soțul?

Valentina Severin: ,,Noi, basarabencele am fost educate așa, că cine e capul familiei are ultimul cuvânt de spus. Și aici în Europa tot suntem moldovence.”

Europa Liberă: Cum vedeți moldovencele aici? Mai fericite decât acolo, acasă?

Valentina Severin: ,,Mai fericite nu. Am paciente, vin, fiecare are o istorie, fiecare are o povară, are o greutate. Am avut o doamnă, care îmi spunea: știți, șterg praful d epe bibliotecă și iau câte o carte în mână, și mi se face dor de cărți, de cultură, mi se face dor să citesc. Am și uitat când am luat o carte în mână.”

Europa Liberă: E o fostă profesoară?

Valentina Severin: ,,Da.”

Europa Liberă: Vreau totuși să vă întreb: diferă mentalitatea moldoveanului, venit acum 10 ani și a celui rămas acasă?

Valentina Severin: ,,Când merg acasă se simte lumea tristă, crispată, toți sunt nervoși, furioși, cuiva îi datorezi ceva și nu poți să înțelegi ce anume.”

Europa Liberă: Dar aici cum îi vedeți?

Valentina Severin: ,,Moldovenii și aici fac nunți și cumătrii, și aici merg la un frigărui și la un pahar de vin.”

Europa Liberă: Și aici vi s-a născut feciorașul?

Valentina Severin: ,,Da, puiul s-a născut patru ani în urmă.”

Europa Liberă: Și el e cu cetățenia portugheză?

Valentina Severin: ,,Dublă. Uneori mă doare sufletul când văd
că vorbește o portugheză cursivă, perfectă și românește cu careva dificultate și întotdeauna întreabă: mama, cum se spune? Uite, se înstrăinează copiii. Noi suntem străini, dar ei cred că și mai străini o să fie. Poate s-a schimba ceva.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să întreprindă cei care conduc cu Republica Moldova, guvernanții de acasă?

Valentina Severin: ,,Să pună la punct sistemul de sănătate, calitatea învățământului să fie mai bună. Să nu existe corupție. Locuri de muncă bine plătite. Cu părere de rău, mințile strălucite pleacă afară și nu se mai întorc.”

*

Europa Liberă: În universitățile şi şcolile din Portugalia învaţă mulți, foarte mulți tineri moldoveni. Unii dintre ei consideră această ţară baştina lor, unii însă rămân la gândul că se vor întoarce cândva împreuna cu părinții lor acasă. Victoria Ionel este studentă la Facultatea de medicină dentară din cadrul Universităţii din Lisabona.

Studenta Victoria Ionel

Victoria Ionel: ,,Am făcut liceul aici, după care am urmat facultatea și mai continui studiile. Vă spuneam că este o a doua casă din mai multe considerente. Este un mediu, care m-a schimbat foarte mult. În acești șase ani m-am obișnuit cu stilul lor de viață oarecum, păstrându-mi background adus de acasă. Depărtarea asta de casă ne face oarecum să ținem mai mult la ceea ce e al nostru – la neamul nostru, la tradițiile noastre.”

Europa Liberă: Generația ta, revenită în Moldova, și cu semenii rămași acolo, puteți schimba lucrurile în bine?

Victoria Ionel: ,,Vrem să schimbăm lucrurile în bine și de multe ori visez asta. Dar sinceră să fiu ne este frică. Pentru că ne-am obișnuit să fim într-un mediu, în care ideile sunt acceptate, în care ideile să fie susținute, în care să fii diferit este pozitiv. În care o diferență stimulează. Ei, mi-i frică mie personal să găsesc o barieră mult prea mare la capitolul acesta acasă. Vă dați seama că revoluția nu o face un singur om. Asta e marea dificultate. Dacă ar fi fost posibil, Moldova era o altă țară.”

Europa Liberă: Cine ar trebui să te înțeleagă și de cine nu ar trebui să-ți fie frică?

Victoria Ionel: ,,De societatea de acasă. Îmi pare rău că
generalizez, pentru că știu că avem oameni excepționali și unici în felul de a fi, în felul de a gândi, dar în același timp avem și foarte multă superficialitate. Nevoile astea și greutățile prin care a trecut Moldova în bună parte din istoria ei, ne-au făcut să ne prindem mai mult de lucrurile materiale.

E ceva firesc, probabil, reiesă din contextul acesta anevoios în care ne aflăm acum. Dar când merge vorba de schimbări, ne gândim în primul rând stai așa, schimbăm țara, dar o să am ce să mănânc mâine? Și până la urmă dăm prioritate la necesitățile astea imediate. Îmi imaginez eu, când ai un copil flămând, nu-ți mai arde de revoluții, nu-ți mai arde de schimbare.”

Europa Liberă: Sau din contra, mai mult ar trebui să te motiveze.

Victoria Ionel: ,,Da, dar este dificil. Noi cedăm mult prea ușor necesităților astea, de muritor de rând.”

Europa Liberă: Voi cum vedeți euro-integrarea Republicii Moldova?

Victoria Ionel: ,,Ideea ar fi să construim ceva comun. Moldova este un stat foarte mic. Nu ne putem descurca singuri, până la urmă. Trebuie să acționăm în grup, pentru un obiectiv comun.”

Europa Liberă: Ce valori ai îmbrățișat tu aici, fiind în această țară, membră a UE?

Victoria Ionel: ,,Standardele europene. Chiar și în învățământ, atâtea lucruri. Schimbul acesta cultural aduce o grămadă de beneficii - în mentalitate. Aici se gândește: omul este un animal social, mai există cineva în afară de mine și dacă fac asta, care ar fi consecința pentru vecinul meu. Pentru că libertatea mea ia sfârșit acolo unde începe a ta. Mi-i frică să spun, cred că am pierdut din valori. Ne-am învățat să fim mult prea egoiști în anumite aspecte. Ei, contează binele meu, și contează c eu mi-am satisfăcut o necesitate imediată, am aruncat hârtie, e ok. Aici se gândește altfel la mediul în care se află, sunt sensibilizați la acest capitol. Poate asta ne lipsește.”

Europa Liberă: La intersecția anilor, ce vrei să rămână în urmă și ce ai vrea să se întâmple în anul care bate la ușă, 2012?

Victoria Ionel: ,,Obișnuiesc să las lucrurile care îmi par mai puțin pozitive, să le uit. Și vreau să cred că în noul an o să pășim mult mai siguri pe noul drum de integrare europeană. Și vreau să cred că o să ne apropiem cât mai mult de acest obiectiv. Trebuie să creștem economic, pentru că asta ne cere populația. Și trebuie să ne eliberăm și să ne desprindem de sistemul acesta corupt, în care am intrat ca într-un cerc vicios și care nicidecum noi nu putem sparge gheața. Deci, asta mi se oare cel mai strigător la cer în momentul actual.”

Europa Liberă: Tu vei fi acea care vei lua părinții de mânuță să-i aduci în Moldova? Sau invers - ei te vor convinge că trebuie de revenit acasă?

Victoria Ionel: ,,E foarte dificil să răspund la asta, dar probabil părinții mă vor convinge, pentru că ei sunt cei care mă prind de țară, până la urmă. Îmi respect țara, îmi iubesc țara, dar vă dați seama, dacă n-o să am oameni dragi acolo, țara o să rămână o noțiune mult prea goală la nivel personal. Așa că părinții cred că mă prind și o să mă tragă de mânuță acasă.”

*

Europa Liberă: Mai bună criza din străinătate decât instabilitatea din Moldova, spun emigranții aflați in Portugalia, atunci când vine vorba de acasă. Tatiana Covercenco a ajuns sa fie soție de primar portughez. Și chiar daca are de toate în familia, ea continuă să muncească.

Tatiana Covercenco

Tatiana Covercenco: ,,Lucrez la o casă de bătrâni, care aparține bisericii catolice. Și de multe ori îmi pun întrebarea: de ce n-aș face acest lucru pentru ai mei? Părinții mei resimt aceste necesități. suntem patru copii și toți suntem împrăștieți, toți suntem peste hotare. Și știu că va veni o zi când va fi și mai grea decât astăzi.

Mi-e frică pentru ziua de mâine pentru părinții mei. Văzând sate întregi părăsite, nu sunt femei, nu sunt mame la copii, mă întristează. Și m-aș întoarce înapoi acasă. Dar este acea frică: și pe urmă? Cred că mulți dintre ai noștri s-ar întoarce înapoi dacă ar avea această bază de credibilitate în politica noastră, în legea noastră, în felul de a gândi.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură vă interesează politica care se face în Moldova: cine guvernează, ce probleme rezolvă politicienii de acolo?

Tatiana Covercenco: ,,Eu recunosc - cred că știm mai bine cine este prim-ministru și miniștrii în Portugalia, decât în Moldova. Dar ne doare faptul, spre exemplu, că alegerile nu se mai concretizează. Înțelegem perfect de bine că doi ani pentru a alege un președinte e mult timp și e multă cheltuială. Și e o neîncredere pe care o transmitem spre Europa. O țară atât de mică și să nu se poată înțelege. Deci, iată aspectul acesta care ne face să ne închidem, să ne rușinăm un pic pentru ceea ce se petrece.”

Europa Liberă: Dar cine ar merita să fie președinte?

Tatiana Covercenco: ,,Merită cel ce muncește. Cel ce-și iubește țara. Cine își iubește țara va face totul și mai mult decât totul pentru țara sa. Dar nu, nu vreau să spun că totul e rău. Sper ca într-o zi să fie și bine, sper să se treacă peste obstacolele acestea. Diaspora la fel ne doare, la fel luptăm.”

Europa Liberă: La cumpăna anilor, ce ne puteți spune, cum a fost anul 2011 și ce așteptați de la 2012?

Tatiana Covercenco: ,,M-am născut în criză, am trăit în criză. Când s-a început și când s-a terminat încă nu am înțeles. Prefer să nu mă gândesc atât de mult la criză deoarece noi știm să trăim cu puținul. Prefer să avem o dezvoltare intelectuală și să lucrăm asupra personalității. Personal a trebuit mult să muncesc asupra mea aici, în Portugalia pentru a putea vorbi, spre exemplu, pentru că acea frază de mică pe care o auzeam ,,Capul plecat sabia nu-l taie” mai există undeva în noi.

Iată asta eu aș vrea să ne dezvoltăm, să mergem cu mândrie
pentru că fiecare avem motive pentru a ne bucura. Sper ca în 2012 să ne unim și mai mult, să putem face și mai mult pentru că unirea ne dă forțe, unirea ne dă motive pentru a lupta. Să ne întoarcem la valorile umane, la valorile culturale.

Știți, când am venit aici îmi era dor și jale de părinții mei, vroiam întotdeauna să fiu alături de ei, să mă întorc la ei. La rândul meu sunt și eu mamă și copii mei nu știu dacă s-ar întoarce să trăiască cu mine în Moldova. Pentru că pentru ele Moldova este casa bunicilor. Când am mers în oraș, în Chișinău ele doua oară n-au mai vrut să meargă. Spre exemplu, a traversat drumul nu la trecere, ele nu vroiau, mă trăgeau de mână, nu este pe aici. Mergând în piață, de ce m-a călcat pe picior și nu și-a cerut scuze. Deci sunt lucruri care noi trecem peste ele, pentru noi nu sunt importante, dar pentru generația nouă este cu totul diferit. Ele nu mai văd Moldov așa cum noi am văzut-o. ei așteaptă să fie mai respectați, dar și respectă.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei? Fără voi sau cu voi?

Tatiana Covercenco: ,,Eu totuși am speranțe. Mi-aș dori din suflet cu noi, pentru că am deprins multe și am putea face multe la un loc. Uitați-vă, chiar și portughezii cândva au emigrat și s-au întors. Și ața au ridicat țara. Mulți dintre patroni, mulți dintre gospodarii satelor chiar, îl întreb cum ți-ai ridicat această casă? Ei spun: când a fost în Franța am strâns bani. Și eu sper peste câțiva ani așa să se întâmple și în Moldova.”

Europa Liberă: De cine depinde? De simplul cetățean? Sau de clasa politică dezvoltarea și viitorul Moldovei?

Tatiana Covercenco: ,,De ambele clase. Simplul cetățean trebuie să meargă înainte, să nu se mai gândească în urmă ce a fost, că regretă că atunci a fost mai bine, că atunci nu știu ce. Mâncau salam de un leu, dar mergeau în România prin Moscova. Începând de la cel mai mic, de la cel mai simplu om trebuie să-și schimbe modul de a gândi. Ajungând până la clasa politică.”

*

Europa Liberă: Mulţi dintre moldovenii stabiliţi de ani buni în Portugalia nu vor să revină acasă, chiar dacă ţara-gazdă are acum probleme economice. Este și cazul Alionei Istratuc, reprezentant oficial al Companiei Air Moldova la Lisabona.

Aliona Istratuc: ,,Portugalia este o țară foarte omenoasă că ne-a primit. Cine vrea să muncească, muncește.”

Europa Liberă: Câte facultăți ai?

Aliona Istratuc

Aliona Istratuc: ,,Am două facultăți, una de studii economice superioare și una pedagogică. Din motivul salariului am fost nevoită să plec. Șapte ani în urmă am plecat, pentru că soțul deja era aici. și noi facem o comparație - cum eram în țara noastră acasă. Aici ne este mult mai bine. Pentru că avem și un loc de muncă mult mai sigur. La început am lucrat cu portughezii la un restaurant, am mai învățat limba. După asta am venit aici, la Air-Moldova. Suntem o agenție aici deschisă în Portugalia și suntem reprezentanți oficial ai companiei Air Moldova și mai mult lucrăm cu cetățenii noștri.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vi se plâng moldovenii că costul biletului e prea mare?

Aliona Istratuc: ,,În primul rând nouă ni se plâng, pentru că noi suntem primii care le dă informația despre preț. Lumea este foarte dezamăgită că prețurile sunt foarte mari, deja nu se mai câștigă chiar atât de mult și atât de bine ca să poți da totul pentru un bile ca să poți merge în țară, să-ți vezi părinții, copiii.”

Europa Liberă: Acum la sărbătorile de iarnă, mulți moldoveni au plecat spre Chișinău?

Aliona Istratuc: ,,Nu au plecat atât de mulți, cum au plecat anii trecuți călători spre Moldova.”

Europa Liberă: Aceasta ar însemna că i-a afectat criza?

Aliona Istratuc: ,,Poate că i-a afectat criza, poate că au găsit un alt transport, ar fi unul propriu.”

Europa Liberă: Iar alții preferă mai degrabă să ajungă la București pe diferite căi și de acolo să meargă spre Republica Moldova.

Aliona Istratuc: ,,Da, preferă, deoarece la București sunt multe opțiuni și sunt prețuri foarte, foarte bune, e mult mai ieftin.”

Europa Liberă: Ce faceți în seara de Anul Nou?

Aliona Istratuc: ,,În seara de Anul Nou anul acesta nu va fi acel zbor, pentru că poate din motive că sunt prea puțini pasageri, sau poate pentru că e Anul Nou și toți își doresc să întâmpine în familie. Noi vom fi acasă, în familie”

Europa Liberă: Ce vă doriți de la 2012?

Aliona Istratuc: ,,Ne dorim o stabilitate mai mare, o prietenie mai bună între toți moldovenii, care suntem aici.”

Europa Liberă: Există această prietenie? Sau așa ca și acasă – mai persistă invidie.”

Aliona Istratuc: ,,Mai persistă. Uneori e mult mai prietenos un portughez sau alții din alte țări, că sunt toate naționalitățile în
Portugalia. Că Portugalia e o țară, unde au primit și foarte ușor au dat cetățenie portugheză și mulți au căpătat cetățenie, diferite popoare. Și uneori poate e mai plăcut să stai la o cafea cu un indian decât cu un moldovean.

Portughezii mult ne-au înțeles, ne-au ajutat și am ajuns aici în Aeroportul din Lisabona să avem un oficiu Air Moldova, pe când alte companii, care sunt mult mai mari și au mai multe zboruri în săptămână, și mai mulți emigranți aici nu au. Dar noi am reușit, și avem, și asta ne ajută foarte mult. Însă avem câte un zbor în săptămână, am vrea să avem mai multe, că lumea ar alege, dacă ar fi biletele un pic mai ieftine, ar pleca mai mulți acasă cu avionul, dar…”

Europa Liberă: Cât e cel mai scump bilet?

Aliona Istratuc: ,,Cel mai scump este și 600 de euro.”

Europa Liberă: Și cel mai ieftin?

Aliona Istratuc: ,,Cel mai ieftin e 340, doar că acestea sunt foarte puține. Trebuie să le cumperi cu mult timp înainte.”

*

Europa Liberă: În 2000, după ce focul a lăsat numai cenușa din casa construita cu multa trudă, Valeriu Ticu, pe atunci om de artă in Chişinău, şi-a luat inima în dinţi şi s-a rătăcit în lumea mare. Pe drumul pribegiei Valeriu Ticu a ajuns în Portugalia, iar primul lui adăpost a fost o bancă din faţa unei biserici. Chiar daca este fericit printre străini, deplânge nenorocul celor din Moldova, mai cu seamă soarta copiilor rămași fără mamă, fără tată, părinții muncind peste hotare.

Valeriu Ticu: ,,Câți copii plâng pe la porți străine și așteaptă doar atât: o vorbă dulce, cineva să le înlocuiască dragostea de mamă și tată. M-am gândit la ei și am încercat să pun niște versuri pe foaie: Se aud colinde colo, pe la case, Însă gândul acesta nu vrea să mă lase, Că mai plâng copiii pe la porți străine, Că-au plecat părinții și au rămas cuminții. Le-au promis să vină de Crăciun acasă, Vor avea, firește, cozonac pe masă. Dar n-a fost să fie nici în noaptea asta. Căci mai plâng copiii pe la porți străine.

Azi e sărbătoare pentru mic și mare, Crăciunei pe masă, cald este în casă. Voi să le deschideți ușa încuiată, Au rămas, sărmanii, fără mamă, tată. Să vă fie milă, să-i luați în casă, Și cum se cuvine să-i poftiți la masă. De nu știu colinde, Să-i lăsați să tacă, Dacă-ați ști ce trist e fără mamă, tată. Se aud colinde colo, pe la case, Însă gândul acesta nu vrea să mă lase. Că mai plâng copiii pe la porți străine, Că-au plecat părinții și au rămas cuminții.”

Europa Liberă: Cum ați caracteriza în câteva cuvinte comunitatea moldovenilor, aflați la muncă aici, în Portugalia?

Valeriu Ticu: ,,Înțelegători și lucrători de calitate, care au învățat limba, adaptivi, s-au încadrat bine în societate. S-au încadrat că nici nu-ți dai seama că nu sunt portughezi. Uite, lucrul acesta ne bucură. Mai este o altă parte, care nu numai aici în Portugalia, cred că în orice punct al țării - nu suntem uniți întru totul. Cu coada ochiului tragem dintr-o parte și nu vrem să participăm. Dar în rest comunitatea noastră s-a încadrat bine și suntem foarte respectați de portughezi.”

Europa Liberă: Criza a afectat și Portugalia. Vă fugărește această criză de aici din țară în Moldova?

Valeriu Ticu: ,,De fapt, ce este criza? Aveam posibilități să cheltuim mai mult, să călătorim mai mult și desigur erau alte cheltuieli, să cumpărăm alte lucruri mai scumpe, case, mașini. Acum s-au scurtat orele de lucru, salariul e un pic mai jos.”

Europa Liberă: La ce ați renunțat în primul rând?

Valeriu Ticu: ,,Trebuie să știi cum și ce să mănânci, să fii rațional. Fiindcă prin aceste economii foarte bine e să aranjezi salariul tău lunar. Dar nu poți să arunci în stânga și în dreapta, cum ne-am învățat noi, că dacă avem, cheltuim tot azi, fiindcă de multe ori cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie.”

Europa Liberă: Vorbesc cu Valeriu Ticu, cel care are două facultăți terminate. Vorbesc cu Valeriu Ticu, cel care și-a adus acum 11 ani familia în Portugalia. Vorbesc cu Valeriu Ticu, tată, care are doi copii, unul e la facultate, altul termină școala aici. Vorbesc cu Valeriu Ticu, care vrea să mai rămână în Portugalia, pentru că și-a cumpărat și casă, și-a cumpărat și mașină aici. Vorbesc cu Valeriu Ticu, care un loc de muncă, dar dorul de Moldova oricum îl macină. Când revine Valeriu Ticu cu familia în Moldova? Pentru totdeauna.

Familia lui Valeriu Ticu

Valeriu Ticu: ,,Uite, gândul acesta niciodată nu m-a părăsit. Niciodată nu m-am gândit să vând casa să mă stabilesc definitiv aici în Portugalia, fiindcă dacă vindeam casa în Moldova, înseamnă a pierde orice rădăcină.”

Europa Liberă: Nici pe asta din Portugalia nu mai vrei s-o vinzi?

Valeriu Ticu: ,,Bine, pot să schimb apartamentul acesta pe unul mai mic, mai aproape de ocean, unde să vin în vacanță să respir un pic aerul curat al Oceanului Atlantic.”

Europa Liberă: Aud de la moldoveni că le este frică să vină în Moldova.


Valeriu Ticu: ,,Credeți-mă că dacă ar funcționa bine legea în țară, mulți s-ar întoarce. Dar atunci când te întorci și nu ești sigur, rămâi dezamăgit. Și când apelezi, nici legea nu te apără. Cine are bani, acela șede în capul mesei. Și atunci omul, care vrea și el să-și deschidă o activitate, este cumva îmbrâncit sau înghesuit într-un colțișor. Și iată lucrul acesta îi descurajează pe mulți și îi pune în gardă, de aceea nici nu vor să se întoarcă.

Uitați-vă, cât e de simplu aici peste hotare. În Portugalia, dacă ai voință și vreai să-ți deschizi o activitate, te-ai dus și ai înregistrat-o și nu găsești atâtea instanțe că vin asupra ta, să-ți impună să plătești bani. Și dacă banii ăștia ar fi în haznaua statului, mai înțeleg. Dar banii ăștia se duc în buzunarul cuiva. Și dacă îi înveți așa cu nărav, trebuie să lucrezi pentru cineva care vine și în mod obraznic îți dictează niște condiții, niște legi. Iată, departe de casă, atât de frumos îi vezi cu ce se ocupă demnitarii noștri.”

Europa Liberă: Cu ce se ocupă?

Valeriu Ticu: ,,Cu lucruri personale, cu interese de partid, cu interese de business personal, numai nu interese de țară. Fiindcă aici ai cu ce compara, te uiți cum funcționează un organism aici și cum funcționează acasă. Păi ce, ne jucăm de-a țara în bunghi? Uitați-vă cât timp nu putem alege un președinte. Păi ce, asta e normal? Dacă nu vor ca să aleagă, înseamnă că nu vor ordine. În haos poți face lucruri murdare.”

Europa Liberă: În ape tulburi peștele înnoată mai bine.

Valeriu Ticu: ,,Sigur, și atunci nu dai de capăt cine și cu ce se ocupă. Și asta este marea tristețe, fiindcă te doare.”

Europa Liberă: Pe de altă parte totuși guvernanții nu încetează să vă cheme acasă.

Valeriu Ticu: ,,Eu înțeleg că au nevoie și de noi acasă fiindcă noi aici câte ceva am învățat, am învățat a lucra calitativ, a nu amăgi oamenii. Păi nu poți amăgi oamenii de atâtea ori.”

Europa Liberă: Îndemnul guvernanților de a vă întoarce, cei din diasporă acasă, este potrivit? Este la moment?

Valeriu Ticu: ,,Bine ar fi dacă nu ne-ar dezamăgi în continuare. Pentru asta am mers la alegeri și am crezut în ei. Nu înseamnă că ne-am dezamăgit, nu, Doamne ferește, fiindcă a face politică este o artă, trebuie să te încadrezi cu tot sufletul. Un cardiolog, el dacă se apucă de o operație la inimă, trebuie s-o ducă la bun sfârșit, ca inima să bată. Așa și politicianul trebuie să facă ceva sănătos, ca să funcționeze legea în țară, că de nu - unde mergem?”

Europa Liberă: Anul 2012 bate la ușă. E anul revenirii familiei Ticu în Moldova?

Valeriu Ticu: ,,În vacanță, nu cred să ne întoarcem definitiv, fiindcă copii își fac studiile, le va prinde bine, vor avea o ieșire în toată Europa, fiindcă sunt recunoscute studiile acestea și sunt puternice.”

Europa Liberă: Sunteți toți cu cetățenie portugheză?

Valeriu Ticu: ,,Da, deja avem toți cetățenie portugheză, când trecem la vamă arătăm numai documentele portugheze și suntem apărați de legea portugheză.”

Europa Liberă: Și cu actele moldovenești e mai greu să traversezi frontiera?

Valeriu Ticu: ,,Sigur, actele moldovenești poate să ți le rețină în orice clipă.”

Europa Liberă: Un an fericit, cu mult împliniri!

Valeriu Ticu: ,,Mulțumesc, doamnă Valentina, și nu ne uitați, mai veniți aici în Portugalia, fiindcă sunt mulți oameni, cu inima mare. Am ținut cu tot dinadinsul să facem un festival moldo-portughez, fiindcă aducem tradiția noastră s-o punem în capul mesei. La acest spectacol au fost foarte mulți portughezi.”