La Monumentul Victimelor Holocaustului dela Chişinău au fost depuse flori şi au fost aprinse lumânări.
În Republica Moldova locuiesc aproximativ 110 supraviețuitori ai Holocaustului. Potrivit datelor Comunităților Evreilor din Moldova, numărul lor s-a împuținat cu mult în ultimii ani. În 2009 - erau în jur de 500. Alla Ceapai a discutat astăzi cu câțiva supraviețuitori, la manifestările de Comemorare a Victimelor Holocaustului organizate la Chișinău de comunitatea evreiască.
Simion Ţaţchin
„Am trecut prin Holocaust, am fost în ghetoul de la Balta, împreună cu părinţii. Aveam atunci 6 ani. Până astăzi aceste momente le retrăiesc şi mă cutremură”, este mărturia lui Simion Ţaţchin de 71 de ani, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului. „Trăiam în baracă, în condiţii foarte dificile. Ne băteau. Eram foarte mulţi într-o baracă, dormeam pe scânduri sau paie. Ne obligau să muncim, să săpăm tranşee, să lucrăm pământuri. Ne hrăneau ocazional, cu o mâncare mizerabilă, dar nu puteam renunţa la ea, trebuia să supravieţuim. Ghetoul de la Balta era administrat de români, care ne păzeau. Ei au înţeles cât ne este de greu şi au permis ca localnicii de la Balta să ne ajute cu pâine şi apă pentru a supraviețui.”Însă nu toată familia sa a reuşit să supravieţuiască în condiţiile infernale din ghetou, spune Simion Ţaţchin:
„Mama şi bunica au supravieţuit şi încă două mătuşi, bunelul a decedat. Bunica şi bunicul aveam 4 fii, dintre care a rămas viu după război doar unul, ceilalţi, printre care şi tatăl meu au decedat la război. ”
Octogenarul
Roiv Şabs
Şabs, o altă victimă a Holocaustului, a fost deportat împreună cu părinţii la ghetoul Odobovca din Ucraina.„Am stat în ghetou cîţiva ani, nici nu mai ţin minte cîţi. Aveam vreo 11-12 ani. Era bătaie de joc, mîncare nu ne dădeau, cerşeam o bucată de pîine. Părinţii au rămas vii, dar au fost pedepsiţi, erau puşi cum se spune „la icoană”, erau înregistraţi. Şi era foarte greu să găseşti un loc de lucru din cauza asta.”
Iosif Belous, vice-directorul Asociaţiei Evreilor victime ale fascismului din Moldova, citând documente istorice povesteşte la ce experimente au fost supuşi evreii deportaţi în lagărele şi ghetourile din Transnistria:
„Indicaţii pentru şeful ghetoului din Transnistria, experimente colectarea de sînge şi injectarea venoasă a unor preparate toxice în doze mari, introducerea preparatelor hormonale de infertilitate la femei. Mai am şi un alt document din 1943, citez: „informăm că evreii deportaţi în Basarabia, cântă în timpul lucrului acelaşi cântec: în zilele negre noi cărăm sârme şi lucrăm, luni la rând cu lacrimi şi vaiete. Seara trupul cade neputincios la pământ şi simţim cu viaţa se stinge.”
În memoria evreilor deportaţi, reprezentanţii Comunităţilor evreilor din Moldova au depus flori şi au aprins lumânări la Monumentul victimelor Holocaustului de pe strada Ierusalim din capitală, loc, care spun ei, simbolizează porţile ghetoului. La ceremonia de comemorare au participat mai mulţi diplomaţi străini şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu.