Vitalie Ciobanu: „Dacă va eșua, Alianța va compromite pentru mulți ani înainte însăși ideea de democrație în Republica Moldova.”
Coaliția de la putere și-a complicat singură viața. După întâlnirile din ultima vreme ale liderilor săi – tot mai secrete, tot mai confidențiale – auzim aceleași declarații „lemnoase”, opinii evazive, asigurări vagi, menite să inducă senzația că Alianța reflectează, muncește, caută soluții. Toată lumea înțelege că ideea referendumului a fost una nefericită. După ce s-a justificat prin faptul că PCRM boicotează alegerea președintelui și că vrea să destabilizeze Republica Moldova, Alianța pentru Integrare Europeană s-a trezit de câtva timp că nu mai poate invoca șantajul comunist, întrucât impasul profund în care s-a ajuns li se datorează chiar lor, guvernanților. Alianța s-a împotmolit în ezitări și în calcule de conjunctură. Frica de a nu pierde niște avantaje i-a paralizat complet voința de decizie și capacitatea de acțiune. Vulnerabilă juridic, instigând la speculații cu privire la neconstituționalitate, ideea referendumului era din start compromisă din cauza neputinței actualei puteri de a o traduce în practică. Mai rău. Liderii din Alianță par incapabili să administreze chiar și cele 62 de voturi de care dispun în Parlament, având în vedere disponibilitatea grupului Dodon de a contribui la alegerea președintelui, și mai degrabă inventează pretexte pentru a prelungi un suspans care riscă să le fie fatal.
O manifestare a acestei gesticulații buimace a fost propunerea pe care o făcea, acum două zile, Mihai Ghimpu în cadrul unei emisiuni televizate. Președintele PL a spus că ar fi de acord să cedeze pe vreo trei luni puterea comuniștilor, pentru că e sigur că aceștia se vor compromite rapid. Ingenioasă soluție, nimic de zis! Și ceilalți lideri ai Alianței au avut sau mai au momente de orbire în legătură cu Partidul Comuniștilor. Premierul Filat, să ne amintim, în toiul luptelor sale cu „păpușarul Plahotniuc”, considera fezabilă o guvernare alături de PCRM, pentru că mafia i se părea mai periculoasă decât comunismul, iar despre talentul lui Marian Lupu de a trece lejer peste „valori și principii”, când vine vorba de putere, în popor circulă un folclor bogat.
Chiar își imaginează președintele PL că partidul lui Voronin ar lăsa puterea din mâini, dacă i s-ar oferi prilejul să revină? În instituțiile europene s-a vorbit de la bun început despre „pericolul ucrainizării” în raport cu divergențele care macină coaliția pro-europeană de la Chișinău. Soarta aliaților „portocalii” de la Kiev, după debarcarea acestora, reprezintă un avertisment serios pentru actualii șefi politici din Moldova. Nimeni și nimic nu a reușit să o scoată din pușcărie pe Iulia Timoșenko, în pofida numeroaselor proteste internaționale. În Republica Moldova va fi și mai simplu. Comuniștii îi vor „îngropa” în grele procese de judecată pe liderii Alianței, mai ales că PCRM nu are nici un fel de obligații în fața Occidentului. Demersul vindicativ al comuniștilor va fi puternic susținut de Rusia, care nu va rata prilejul să descurajeze aspirațiile pro-europene în Republica Moldova.
O dată cu încălzirea vremii, protestele inițiate de PCRM și de anumite grupuri extremiste s-ar putea extinde. Mulți moldoveni nu mai cred în promisiunile politicienilor de la putere și, după cum arată sondajele, vor înapoi în URSS, agreează stilul de conducere autoritar al lui Putin. În cazul unei restaurații comuniste, dl Ghimpu nu va mai avea șansa să facă jocuri de balanță la vârf, pentru că nu va mai fi spațiu politic pentru asemenea manevre.
Să fim bine înțeleși. Nu soarta sau ciudățeniile de comportament ale actualilor lideri ne preocupă. Dacă va eșua, Alianța va compromite pentru mulți ani înainte însăși ideea de democrație în Republica Moldova.