Adoptarea legii antidiscriminare e una din condițiile pentru liberalizarea vizelor în Uniunea Europeană.
<br /> <br /> <br /> <em>Autoritățile de la Chișinău au depășit deja două termene la care se angajaseră să adopte legea împotriva discriminării printre măsurile pentru liberalizare a regimului de vize europene. Motivul - societatea n-ar fi pregătită să accepte minoritățile sexuale aflate printre categoriile pe care le va apăra legea. La efortul explicativ lăsat de autorități pe seama societății civile iau parte diplomaţi europeni, şi, de ieri, ambasadorul american, William Moser. La o întâlnire cu studenţii, ambasadorul a spus că protejarea prin lege a fiecărei comunități este importantă pentru orice societate democratică. Alla Ceapai s-a interesat ce eforturi depun autoritățile moldovene şi unde a rămas blocat proiectul legii antidiscriminare.</em><br /> <br /> <br /> Retrasă din Parlament în primăvara anului trecut pentru că nu a găsit susţinere printre deputaţi, legea împotriva discriminării se află şi acum la Ministerul Justiţiei. Ministrul Justiţiei Oleg Efrim:<br /> <br /> „Se lucrează pentru a înlătura acele deficienţe în viziunea societăţii civile pentru îmbunătăţirea proiectului şi a avea un proiect perfect.”<br /> <br /> L-am întrebat pe ministrul justiției dacă legea are şanse să ajungă în Parlament în această sesiune parlamentară?<br /> <br /> Oleg Efrim: „Decizia nu ţine doar de Ministerul Justiţiei. Urmează noi să definitivăm legea, urmează să avem discuţii publice asupra acestui proiect pentru a nu ne trezi iarăşi cu proteste din partea persoanelor care nu înţeleg exact despre ce este această lege şi protestează. Şi atunci pentru a ne asigura că procesul se va finaliza cu adoptarea legii şi nu cu un şir de proteste care nu înţelege lumea de ce se întîmplă.”<br /> <br /> Ministrul Efrim a evitat să numească un termen exact pentru readucerea proiectului de lege pe agenda parlamentarilor.<br /> <br /> Am întrebat-o pe vicepreşedinta Comisiei pentru drepturile omului din Parlament, Stela Jantuan, cît de probabilă este examinarea şi adoptarea legii antidiscriminare în noua sesiune parlamentară:<br /> <br /> „Probabilitatea poate fi mare, dar poate fi şi nu, totul depinde de Guvern. Dacă Guvernul înaintează legea respectivă în Parlament atunci desigur această lege are şanse să fie discutată, dar nu şi adoptată. Noi am făcut dezbateri în Comisie unde am invitat atît societatea civilă, cît şi reprezentanţii bisericii şi această lege nu se bucură de o susţinere a societăţii. Iată pe care motive ea a fost retrasă de către Guvern pentru a o perfecţiona, dar pînă acum încă nu a ajuns în Comisie.”<br /> <br /> În mai multe rînduri atît prim-ministrul Vlad Filat, dar mai recent şi ministrul de externe Iurie Leancă au vorbit despre importanţa adoptării legii anti-discriminare în contextul angajamentelor externe asumate de Republica Moldova. Mai mulţi oficiali europeni s-au pronunţat şi ei fără echivoc în această privinţă. Ieri, pentru prima dată şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii i-a îndemnat pe politicienii de la Chişinău să adopte legea. Însă în opinia Angelei Frolov de la Centrul Gender-Doc-M, organizaţie ce a pichetat de mai multe ori Guvernul în sprijinul legii, îndemnul ambasadorului american va fi trecut cu vederea:<br /> <br /> „Pînă nu se rezolvă situaţia politică nu este nici un efect. Mai ales că preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, domnul Mişin, este contra acestei legi şi el va fi instanţa prin care o să trebuiască să treacă această lege. Politicienii noştri se tem să meargă contra bisericii pentru că aceasta poate influenţa opinia enoriaşilor care sunt de fapt cei care îi votează pe politicieni. Şi acum la moment cînd nu este clară situaţia politică şi politicienii încă nu sunt siguri dacă nu vor fi alegeri de aceea se tem să adopte această lege.”<br /> <br /> Precizăm că Guvernul de la Chişinău s-a angajat să adopte această lege pînă la mijlocul anului trecut, apoi până la sfîrşitul lui 2011, ea fiind una din condiţiile obţinerii unui regim liberalizat de vize pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în Uniunea Europeană.