Cazul mamei cu patru copii din Grigoriopol care îşi cer dreptul la existenţă a ajuns la CEDO.
Măsurile de încredere prin care oficialii de la Chişinău încearcă să atragă simpatiile cetăţenilor din stânga Nistrului pentru a accelera reglementarea crizei transnistrene şi-ar putea face efectul doar dacă ei, cetăţenii, le vor sesiza la modul practic. Locuitorii din raioanele din stânga Nistrului spun că este foarte important să-şi poată exercita dreptul de vot, la secţiile de votare deschise în partea dreaptă a Nistrului, dar, la fel de important, e să poată beneficia de gratuităţi sociale cum ar fi indemnizaţia pentru creşterea copiilor sau pensii, fără să li se reproşeze că n-ar fi contribuit la bugetul asigurărilor sociale sau ar avea alocaţii de la administraţia secesionistă de la Tiraspol.
Este şi cazul Oxanei Şutac din oraşul Grigoriopol, care creşte de una singură patru copii cu vârste cuprinse între 2 şi 10 ani. Femeii îi vine extrem de greu, deoarece soţul este condamat pentru o presupusă crimă, iar retribuţia de infirmieră nu-i ajunge barem pentru strictul necesar, ne-a spus bunica copiilor Ana Groza:
„Ea nu are ajutor de nicăieri. Este singură cu patru copii şi nimeni nu-i dă nimic. Patru copii şi ea a cincea trăiesc întro cameră şi acum nu are încălzire. I-au spus că vor veni de la Chişinău, să-i dea o mână de ajutor, dar nu ne mai dă nici Chişinăul nimic, nici nu avem la cine ne orienta.”
Decizia instanţei moldoveneşti în care se vorbeste desptre "statul Transnistrean"
Ajunsă la disperare, Oxana Şutac a solicitat de la Casa Naţională a Asigurăirilor Sociale indemnizaţia unică la naşterea ultimului copil şi cea pentru creşterea copiilor. Cererea i-a fost respinsă, pe motiv că ar primi indemnizaţii de la administraţia de la Tiraspo:„Chişinăul mi-a refuzat pentru că primesc indemnizatie de aici, de la noi, dar ce faci cu banii aceea? Copii mei sunt tot cetăţeni ai Moldovei şi ar trebui să fie ajutaţi”.
Culmea e că şi instanţele naţionale, unde femeia a contestat refuzul CNAS, au considerat neîntemeiată cererea sa, deoarece, cum se menţionează chiar în hotârărea Curţii Supreme de Justiţie, citez, „reclamanta domiciliind în raionul Grigoriopol sub jurisdicţia statului Transnistrean, beneficiază de indemnizaţii pentru fiecare copil” (!).
Alexandru Zubco
Juristul de la Asociaţia Promolex, Alexandru Zubco, care apără interesele femeii în instanţele de judecată, califică incorectă situaţia în care Casa Naţională de Asigurări Sociale refuză stabilirea şi achitarea plăţilor sociale pentru beneficiarii din regiunea transnistreană pe motiv că respectivii ar primi sume băneşti de la organele administrative neconstituţionale. Potrivit lui, legislaţia Republicii Moldova nu prevede expres posibilitatea de a lipsi cetăţenii săi de dreptul de a beneficia de alocaţii sociale, pentru faptul că aceştia le-ar primi dintr-un „fond nerecunoscut”. De asemenea, în actele normative nu există o explicaţie a noţiunii de pensie sau indemnizaţie transnistreană, susţine Alexadru Zubco:„Aceasta-i un fel de discriminare pe motiv de teritoriu, pentru că dna respectivă dacă locuia în raionul Dubăsari, în satul Coşniţa, de exemplu, adică sub jurisdicţia Chişinăului, ea primea pensie, dar dacă dânsa trăieşte peste Nistru, după hotarul administrativ, nu i se poate. Asta-i o formă de pedeapsă şi e mai grav.”
Maria Bortă
De cealaltă parte, autorităţile de la Chişinău deşi susţin că persoanele din stânga Nistrului au aceleaşi drepturi ca şi toţi cetăţenii R.Moldova, spun, totuşi că ei pot beneficia de pensii şi indemnizaţii doar dacă se dezic de cele pe care le primesc de la administraţia transnistreană. Mai mult chiar, directoarea CNAS, Maria Bortă, recunoaşte că instituţia pe care o conduce face schimb de informaţii cu structurile din regiunea transnistreană pentru a veghea ca nu cumva cetăţenii Republicii Moldova să primească pensii din două fonduri:„De fapt nu se refuză, pentru că ei sunt cetăţeni ai R. Moldova, trebuie de văzut care-i contextul. Dacă el, de acolo, s-a adeverit că primeşte, pentru că noi primim informaţia de acolo, cine primeşte de acolo, noi transmitem informaţia cine dă de aici, fiindcă politica-i politică, dar noi ne socotim până când integri. Şi pensia la nimeni nu se refuză, dar dacă el primeşte de acolo, înseamnă că nu i se dă de aici, fiindcă pensie dublă nu poate primi nimeni, nici cu Rusia, nici cu România sau altă ţară”.
Cazul mamei şi celor patru copii din Grigoriopol care îşi cer dreptul la existenţă a ajuns pe masa judecătorilor de la CEDO şi, la părerea unor experţi, ar putea să aducă o nouă condamnare Republicii Moldova pentru neonorarea obligaţiunilor privind respectarea drepturilor omului.