Copii romi jucându-se lîngă un zid ridicat împrejurul unui bloc de locuințe la Baia Mare, iulie 2011
Într-un spital şi la o şcoală.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din România (CNCD) urmează să organizeze marți la Bucureşti o audiere cu privire la o ilegalitate petrecută la spitalului de copii „Marie Curie” din capitala României: segregarea rasială. E vorba de saloane în care au fost internați exclusiv copii de etnie romă, iar CNCD s-a autosesizat în legătură cu această situație în luna decembrie a anului trecut.
CNCD urmează însă să răspundă unei alte sesizări, legată tot de segregare rasială, de data aceasta într-o şcoală, Colegiul Național „Ioniță Asan” din Caracal. Sesizarea legată de acest caz aparține organizației Romani CRISS, şi vorbeşte de segregarea şcolară pe criteriul etnic şi al categoriei sociale a copiilor romi de la nivelul claselor I din şcoala amintită. Romani CRISS a anunțat că, în afară de plângerea depusă ls CNCD, a fost înaintată şi o acțiune civilă la Judecătoria Caracal din județul Olt. Oana Mihalache de la Romani CRISS a avut amabilitatea să ofere Europei Libere detalii despre cazul de la Caracal, într-un interviu realizat de Lucian Ştefănescu.
Oana Mihalache: „Pe noi ne interesează în primul rând ca şcoala să pună în aplicare un plan de de-segregare, pentru că practic asta spune şi legea: atunci când ai segregare, faci un plan de de-segregare, nu amesteci pur-şi-simplu copiii. Pentru că nu numai mixarea este o componentă a de-segregării, adică să desființezi clasa şi să împrăştii copiii într-o parte sau alta. Mai ales pentru că atunci când trec mai mulți ani, ceea ce este posibil să se întâmple, fiindcă nu ştim cât va dura un proces, efectele asupra copiilor vor fi negative, iar ele trebuie eliminate înainte ca aceştia să fie mutați alături de ceilalți copii. Când învață într-un mediu separat, de obicei copiii romi rămân în urmă cu materia, învățătorii şi profesorii nu le dau suficientă atenție, sau cel puțin atâta cât le dau celorlalte clase, şi atunci e nevoie de recuperare. Asta înseamnă să-i pregăteşti pe copiii ne-romi să-i primească pe cei romi, să-i pregăteşti şi părinții ne-romi să accepte, pentru că este posibil ca părinții ne-romi să-şi ia copiii şi să-i mute la altă şcoală, au fost astfel de cazuri. De-segregarea implică foarte multe lucruri. Noi asta am cerut în primul rând.
Europa Liberă: În cazul în speță însă, al acestei şcoli despre care vorbiți în comunicatul de presă, aveți dovada clară că e vorba de segregare, sau e doar o întâmplare, aşa cum susține directoarea acelei şcoli citată de ziarul „România Liberă” spunând că aceşti copii ar fi fost înregistrați mai târziu, după 12 septembrie, şi atunci şcoala a fost nevoită să înființeze o nouă clasă, pentru ca să nu-i împrăştie în celelalte clase existente? Adică există suspiciunea că segregarea e un act clar, inenționat, sau e vorba doar de o întâmplare?
Oana Mihalache: Sunt două discuții separate. În primul rând, noi avem copii după cererile părinților, care au fost depuse în termen. Ultima cerere a fost depusă în iunie. Mai mult decât atât, există un ordin al Ministerului Educației care spune că indiferent de momentul înscrierii copiilor în clasa I aceştia vor fi integrați în celelalte clase, iar acest termen de înscriere este unul recomandat, nu unul imperativ (de obicei e vorba din luna martie până în mai sau iunie - în fiecare an ministerul emite un ordin diferit). Iar ordinul spune explicit că această practică e una care conduce la segregare, să pui în aceeaşi clasă copii romi, pentru că ei au fost înscrişi târziu de către părinții lor. În al doilea rând, există discuția referitoare la intenția de a discrimna, pentru că segregarea este o formă gravă de discriminare: în legislația europeană există Directiva 43, care nu distinge asupra intenției, şi spune că important este efectul, nu conteză că acea acțiune a fost fâcută cu intenția de a segrega, cu intenția de a discrimina, important este efectul, iar segregarea şi discriminarea există indiferent dacă şcoala a făcut sau nu cu intenție asta, sau ar fi avut ceva sau nu cu romii. Ideea este că ei sunt separați, iar asta e o practică împotriva legislației europene şi româneşti, şi atunci nu contează dacă au făcut-o sau nu cu intenție, important e efectul.
Europa Liberă: Ați primit un răspuns oficial dela Consiliul Național pentru Comabaterea Disciminării?
Oana Mihalache: De obicei durează, după răspunsul că s-a primit sesizarea urmează programarea audierilor, probabil în maximum o lună de zile...
Europa Liberă: Şi în tot acest timp acei copiii vor merge la clasa separată...
Oana Mihalache: Da, asta se va întâmpla ceva timp ce acum înainte.
