Unde şi la ce bani.
Al cincilea an la rînd o agenţie de consultanţă în domeniul educaţiei, DEC, invită la Chişinău universităţi străine pentru cei care vor să-şi continue studiile peste hotare. Vizitatorii din acest an ai tîrgului au analizat oferte de la 24 de colegii şi universităţi din Europa şi Statele Unite. Corespondenta Europei Libere Lucia Diaconu a stat de vorbă cu mai mulţi tineri care se arată hotărîţi să facă studii în afara ţării chiar dacă taxele şcolare le cam taie elanul.
Mulţi dintre tinerii cu care am stat de vorba la tîrg s-au declarat convinşi că o diplomă cu girul unei universităţi din străinătate le va deschide calea sigură spre o carieră de succes cu un salariu mult rîvnit.
Iuliu mai are un an pînă va absolvi liceul la care învaţă, dar părinţii lui au decis să se informeze din vreme despre cerinţele, taxele şi condiţiile de studii din străinătate, mi-a spus tatăl tînărului, Ion: „Nu-i perspectivă pentru copii în ţara noastră, din păcate. Da, mai multe oportunităţi sînt în alte ţări. Alte şanse de-a căpăta o specialitate, un lucru.”
Europa Liberă: Aţi făcut turul? Aţi ales ceva?
Ion: “Nu, ne-a mai rămas Olanda.”
Europa Liberă: Dar din ceea ce aţi văzut pînă acum ce vă face cu ochiul?
Iuliu: “Marea Britanie, colegiul din Newcastle. Şi studiile din Elveţia. Mai mult pe domeniul turismului.”
Alexandru Ţurcan este în căutarea unui program de master: „Masterul din Moldova practic nu este recunoscut nicăieri în lume şi pur şi simplu nu are rost să-l faci aici. Este pierdere de timp şi de bani. Angajatorul practic nici nu se uită dacă ai diplomă de master din Moldova, însă poate fi influenţat de diploma ta de master din străinătate. ”
Am stat de vorbă şi cu două liceene, Elena Rusica şi Veronica Ganenco: “Oportunităţi, experienţă, studii de calitate. Asta-i ceea ce ne interesează acum.”
Europa Liberă: Ce fel de studii căutaţi, în ce domenii?
Elena Rusica. „Mai mult asistenţă socială.”
Veronica Ganenco: „Event management, human resources. Cred că asta e ceea pe ce trebuie să ne axăm acum.”
Europa Liberă: Voi la „Asachi” studiaţi franceza. Căutaţi ceva în Franţa, Belgia?
Veronica Ganenco: „Da, sînt oportunităţi în Elveţia, dar nu neglijăm nici ţările în care studiile sînt în engleză. Atîta timp cît cunoaştem şi engleza, şi franceza.”
Europa Liberă: Cu siguranţă v-aţi uitat şi la preţuri.
Elena Rusica: „Da, ăsta chiar este unul din punctele care uneori ne stresează. Nu atît calitatea, de calitate nu ne îndoim, dar mai mult ne îngrijorează cheltuielile care sînt cam supărătoare. Pentru că tinerii noştri chiar nu-şi permit. Dar cred că totuşi se pot face anumite sacrificii.”
Pentru un an de studii în străinătate, cheltuielile se pot ridica de la 4.000 de euro pe an pînă la 20.000. Cele mai mari taxe şcolare le au universităţile de top. Puţini tineri însă sînt gata să achite taxa întreagă aşa că majoritatea caută universităţi care le oferă anumite avantaje, cum ar fi posibilitatea de-a face stagii plătite sau de-a primi reduceri.
„În primul rînd talent şi dorinţă de a învăţa. Dacă tînărul are nota medie 6 şi este gata să plătească asta nu înseamnă că va fi înscris. Întîi de toate noi vrem să primim studenţi talentaţi şi responsabili. Dar eu vreau să vă spun că învăţămîntul secundar din Moldova este cel mai calitativ acum din spaţiul CSI. Şi asta îi ajută pe tinerii din Moldova.”
O evidenţă numerică oficială a moldovenilor care îşi continuă studiile în universităţile din toată lumea nu există. Organizatorii tîrgului spun însă că numărul tinerilor care se arată interesaţi de perspectivele studiilor europene este tot mai mare de la un an la altul. Dovadă că tot mai multe familii de moldoveni aleg să investească puţinul pe care îl adună în educaţia copiilor, în detrimentul altor lucruri mult mai concrete.
Mulţi dintre tinerii cu care am stat de vorba la tîrg s-au declarat convinşi că o diplomă cu girul unei universităţi din străinătate le va deschide calea sigură spre o carieră de succes cu un salariu mult rîvnit.
Iuliu mai are un an pînă va absolvi liceul la care învaţă, dar părinţii lui au decis să se informeze din vreme despre cerinţele, taxele şi condiţiile de studii din străinătate, mi-a spus tatăl tînărului, Ion: „Nu-i perspectivă pentru copii în ţara noastră, din păcate. Da, mai multe oportunităţi sînt în alte ţări. Alte şanse de-a căpăta o specialitate, un lucru.”
Europa Liberă: Aţi făcut turul? Aţi ales ceva?
Ion: “Nu, ne-a mai rămas Olanda.”
Europa Liberă: Dar din ceea ce aţi văzut pînă acum ce vă face cu ochiul?
Iuliu: “Marea Britanie, colegiul din Newcastle. Şi studiile din Elveţia. Mai mult pe domeniul turismului.”
Alexandru Ţurcan este în căutarea unui program de master: „Masterul din Moldova practic nu este recunoscut nicăieri în lume şi pur şi simplu nu are rost să-l faci aici. Este pierdere de timp şi de bani. Angajatorul practic nici nu se uită dacă ai diplomă de master din Moldova, însă poate fi influenţat de diploma ta de master din străinătate. ”
Am stat de vorbă şi cu două liceene, Elena Rusica şi Veronica Ganenco: “Oportunităţi, experienţă, studii de calitate. Asta-i ceea ce ne interesează acum.”
Europa Liberă: Ce fel de studii căutaţi, în ce domenii?
Elena Rusica. „Mai mult asistenţă socială.”
Veronica Ganenco: „Event management, human resources. Cred că asta e ceea pe ce trebuie să ne axăm acum.”
Europa Liberă: Voi la „Asachi” studiaţi franceza. Căutaţi ceva în Franţa, Belgia?
Veronica Ganenco: „Da, sînt oportunităţi în Elveţia, dar nu neglijăm nici ţările în care studiile sînt în engleză. Atîta timp cît cunoaştem şi engleza, şi franceza.”
Europa Liberă: Cu siguranţă v-aţi uitat şi la preţuri.
Elena Rusica: „Da, ăsta chiar este unul din punctele care uneori ne stresează. Nu atît calitatea, de calitate nu ne îndoim, dar mai mult ne îngrijorează cheltuielile care sînt cam supărătoare. Pentru că tinerii noştri chiar nu-şi permit. Dar cred că totuşi se pot face anumite sacrificii.”
Pentru un an de studii în străinătate, cheltuielile se pot ridica de la 4.000 de euro pe an pînă la 20.000. Cele mai mari taxe şcolare le au universităţile de top. Puţini tineri însă sînt gata să achite taxa întreagă aşa că majoritatea caută universităţi care le oferă anumite avantaje, cum ar fi posibilitatea de-a face stagii plătite sau de-a primi reduceri.
Irina Şerbacova
Ce vor universităţile în schimb, am întrebat-o pe Irina Şerbacova, managerul unei companii britanice care reprezintă la tîrg mai multe instituţii din Marea Britanie.„În primul rînd talent şi dorinţă de a învăţa. Dacă tînărul are nota medie 6 şi este gata să plătească asta nu înseamnă că va fi înscris. Întîi de toate noi vrem să primim studenţi talentaţi şi responsabili. Dar eu vreau să vă spun că învăţămîntul secundar din Moldova este cel mai calitativ acum din spaţiul CSI. Şi asta îi ajută pe tinerii din Moldova.”
O evidenţă numerică oficială a moldovenilor care îşi continuă studiile în universităţile din toată lumea nu există. Organizatorii tîrgului spun însă că numărul tinerilor care se arată interesaţi de perspectivele studiilor europene este tot mai mare de la un an la altul. Dovadă că tot mai multe familii de moldoveni aleg să investească puţinul pe care îl adună în educaţia copiilor, în detrimentul altor lucruri mult mai concrete.