Robert Service criticat de un grup de istorici pentru subiectivism, metode neştiinţfice şi speculaţii politice.
Un grup de istorici din Austria şi Germania a dat publicităţii o scrisoare adresată editurii germane Suhrkamp, cerînd stoparea publicării biografiei lui Leo Troţki, scrisă de Robert Service. Biografia redactată de Service a apărut iniţial în Anglia (Trotsky. A Biography, Macmillan, London, 2009), iar traducerea în limba germană urmează să apară în cursul acestui an.
Biografia care urmează să apară la editura Suhrkamp cuprinde date biografice şi istorice greşite, nume de persoane şi localităţi greşite cît şi o serie de interpretări eronate, ca de pildă cea legată de poziţia lui Troţki faţă de partinitatea literaturii şi culturii. Totodată se mai aminteşte de faptul că uneori autorul biografiei nu-şi bazează aserţiunile pe surse documentare verificabile. Ziarul „Neue Zürcher Zeitung“ citează şi pasajul din protestul istoricilor, în care aceştia îi impută lui Service că vehiculează clişee antisemite.
Cel mai grav reproş însă vizează felul în care este interpretat rolul politicianului Troţki, deşi editura anunţă că biografia cuprinde o analiză „nepartizană şi obiectivă“ a relaţiei Troţki-Stalin. Obiectivul principal al
Pe site-ul editurii Suhrkamp, Troţki (născut în 1879) este descris ca „model revoluţionar, internaţionalist şi cosmopolit, teoretician, filozof, scriitor, politician, soţ, tată, evreu şi victimă prigonită“. În perioada exilului, el a coordonat grupuri comuniste anti-staliniste, care au aderat la aşa numita Internaţionala a IV-a (înfiinţată în 1938, ca o contra-organizaţie la Internaţionala a III-a, cunoscută şi sub denumirea de Komintern şi care a existat între anii 1919 şi 1943). În 1940 fusese ucis de către un agent al poliţiei secrete.
Adepţii contemporani ai lui Troţki îi reproşează lui Service faptul că acesta descrie fără menajamente crimele de care s-a făcut vinovat fostul comisar al poporului. Astăzi troţkiştii susţin teza că defunctul sistem comunist ar fi evoluat altfel dacă Troţki ar fi ajuns la putere şi nu criminalul patologic, Iosif Vissarionovici Stalin. Teza este o pură speculaţie. Argumentul principal al contestatarilor acestei teze este că oriunde s-a impus sistemul leninist acesta s-a transformat într-o dictatură care a generat represiunile cunoscute.
Editura Suhrkamp a reacţionat între timp la scrisoarea istoricilor, anunţînd că biografia lui Service o să apară în cursul verii. În ediţia germană, însă, greşelile istorice semnalate vor fi rectificate.