Reportaj la Drochia într-un gimnaziu-internat de tip sanatorial

În Republica Moldova există trei gimnazii-internat de tip sanatorial. Copiii care învaţă în aceste instituţii suferă de boli pe care medicii le numesc „psiho-neurologice”. Elevii vin din familii defavorizate, iar părinţii nu au bani să le plătească tratamentul. Un asemenea internat este şi în oraşul Drochia, unde studiază peste 160 de copii. În instituţie, zilele acestea sunt în toi pregătirile de Paşti, iar în unele clase am auzit eleviii repetând cântece din programul pascal.

Deşi trăiesc într-un gimnaziu-internat, copii de aici nu au statutul de „orfan”, ei înţeleg că au ajuns în instituţie din cauza sărăciei.

Vadim, unul din elevii pacienți de la Drochia

- „Am locomoţie la cap, am dureri, mă ameţeşte capul. Cînd alerg mult începe a mă durea capul.”

Europa Liberă: Cît timp te afli aici?

- „Eu sunt din clasa a doua, dar fac opriri de jumătate de an şi apoi revin. Acasă nu am aşa condiţii, în primul rînd, şi sunt mari cheltuielile, mama nu are banii aceştia, să-i dea pe medicamente”, mi-a explicat Vadim, elev în clasa a 9-a la gimnaziul din Drochia.

În situaţia lui sunt aproape toţi copii din instituţie. De ce aceştia nu pot beneficia de tratament şi medicamente acasă, în familie, am întrebat-o pe Lilia Mocanu, medic şef în internat: „Noi avem de a face cu copii vulnerabili, din familii vulnerabile şi sărace. Părinţii folosesc droguri, alcool, duc o viaţă vulnerabilă, sunt bolnavi de tuberculoză, de aceea copiii au urmările pe care le au. Ei psihic sunt atacaţi, copilul se complexează şi din nou apare neuroza. Dar neuroza ce este? Este excitabilitatea, anxietatea, clipitul involuntar din ochi, involuntar udă patul.”

Anul acesta, pentru tratamentul celor 160 de copii, gimnaziului i-au fost alocaţi 48 mii lei. Medicii instituţiei recunosc că banii le ajung să cumpere doar cele mai ieftine medicamente.

Zilele trecute, gimnaziul internat din Drochia a fost vizitat de şefa reprezentanţei UNCEF în Republica Moldova, Alexandra Yuster. Concluzia la care a ajuns reprezentanta organizaţiei pentru apărarea drepturilor copiilor este că micuţii plasaţi aici nici nu au nevoie de un tratament special: „Teoretic, copii sunt plasaţi aici pentru a trata anumite boli, nu am mai văzut astfel de exemple de sanatorii pentru copii, cu excepţia cazurilor de instituţii pentru copii cu boli infecţioase.

Cea mai mare problemă pare a fi faptul că copii provin din familii vulnerabile, iar părinţii nu sunt în stare să le asigure îngrijirea necesară. Noi suntem convinşi că micuţii se simt mai bine în familie, de aceea este foarte important de găsit modalităţi de a susţine aceste familii, astfel încît să poată trata copiii acasă, să nu fie necesar ca copii să fie despărţiţi de părinţi şi să fie plasaţi într-o astfel de instituţie.”

Europa Liberă: Dar ce are de pierdut copilul atunci cînd părăseşte familia şi este plasat într-o astfel de instituţie?

Alexandra Yuster: „Atunci cînd un copil este luat din familie, el nu mai are parte de acea grijă şi atitudine părintească, cu toţii ştim că deprinderile de viaţă le învăţăm în primul rînd de la părinţi. Este mai dificil să înveţi cum să faci faţă provocărilor vieţii cînd eşti înconjurat de profesori. Chiar dacă au cele mai bune intenţii, educaţia nu este la fel.”

Unii profesori de la gimnaziul-internat din Drochia au împărtăşit viziunea dnei Alexandra Yuster. De exemplu, profesoara de limba română, Tatiana Gurmeza, crede că elevii ar avea mai bune rezultate dacă ar învăţa alături de semenii lor, din şcolile generale:
„Suntem de acord ca să înveţe copii din şcolile de masă alături de cei din şcolile internat. Şi se schimbă cred şi mentalitatea oamenilor în privinţa aceasta”.

Europa Liberă: Care ar fi plusurile dacă ar învăţa ei toţi împreună?

Tatiana Gurmeza: „Poate nu ar fi barierele acestea psihologice dintre copiii noştri şi copiii de masă şi cred că s-ar nivela poate felul acesta de gândire.”

În 2007, în Republica Moldova a demarat reforma sistemului rezidenţial, care presupune reducerea la minim a numărului de copii din internate si integrarea lor în familii. Datele Ministerul Educaţiei arată că de atunci, numărul copiilor din internate s-a micşorat în jumătate, de la 11 mii în urmă cu cinci ani, la aproape 6 mii în prezent.