La a doua sa ediţie, Classfest are un program mult mai divers.
Şcoli de teatru şi film din 10 ţări îşi prezintă zilele acestea producţiile la Chişinău într-un festival organizat de Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, cu sprijinul Minsiterului Culturii, al Primăriei capitalei, Institutului Cultural Român de la Chişinău şi al unor ambasade. Detalii de la Lucia Diaconu.
La a doua sa ediţie, Classfest are un program mult mai divers, nu doar pentru că a interesat mai multe ţări participante decît anul trecut. De această dată, în afară de spectacole de teatru, studenţi de la importante universităţi de artă din Germania, Slovacia, Cehia, Polonia, Rusia, Ucraina, România, Georgia, Belarus şi Moldova vor prezenta la cinematograful Odeon aproape 100 de pelicule de scurt metraj de producţie proprie - filme documentare, de ficţiune şi chiar de animaţie.
Organizatorii îşi pun mari speranţe în festival, aşa cum am aflat de la unul din ei, regizorul Vlad Druc, şeful Catedrei Multimedia de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice de la Chişinău cu cîteva minute înainte de debutul evenimentului.
„Aştept ca studenţii mei să vină la lecţii plini de vigoare, să facă cunoştinţă cu alţi studenţi, cu alte şcoli ca să-şi dea seama unde se află ei, ce vor ei, ce pot, să vadă ce fac alţii. În artă de acest lucru este mare nevoie. Sistemul de învăţămînt puţin îi cam lînced, nu numai la noi. El lîncezeşte atunci cînd nu comunică şcolile între ele, şi de multe ori apare o, hai să-i zic, lîncezeală între profesori şi studenţi. Faptul că vor veni şi profesori, şi studenţi în cazul dat în teatru şi în film credem noi că va aduce un suflu nou, de primăvară.”
Despre spectacolele de teatru din cadrul festivalului am stat de vorbă cu şefa Catedrei de Teatrologie şi scenografie a Academiei Angelina Roşca.
Angelina Roşca
Angelina Roşca: „Vreo 13 spectacole se vor juca, fiecare ţară prezintă cîte un spectacol, dar academia noastră prezintă 3 lucrări: Lecţia de Nelly Cozaru, o piesă de Matei Vişniec, Sexul femeii ca un cîmp de luptă în regia lui Gheorghina Todorov şi Nu striga la mine, aşa se numeşte spectacolul regizat de Ianoş Patraşcu.”Am întrebat-o pe Angelina Roşca ce teme trezesc interesul generaţiei de actori şi regizori care sînt azi pe băncile universităţilor.
Angelina Roşca: „Sunt bineînţeles teme veşnice, filozofice, despre relaţia omului cu cetatea, nu doar din ziua de azi, dar dintotdeauna, nişte probleme veşnice. Dar bineînţeles că tinerii acuma sînt mai receptivi la ceea ce-i doare pe ei astăzi. Ei vor să se recunoască în acele texte dramatice pe care le abordează, în acele soluţii scenice moderne, într-un limbaj mai contemporan, mai îndrăzneţ, cîteodată chiar mai provocator.”
Am putea însă de pe acum trage concluzia că ceea ce urmează să prezinte la festival mîine studenţii de la cunoscutul Institut de teatru Sciukin de la Moscova va fi un spectacol care păstrează totuşi schemele clasice.
Scenă din spectacolul "Comedia unui om bogat şi Lazarus", jucat de studenţi la Academia de Arte Dramatice din Bratislava
„Institul Şciukin este renumit prin aceea că dă preferinţă clasicilor - Dostoevski, Cehov, Ostrovski. Şi nouă ne este interesant să jucăm întocmai cum scrie autorul. Nu cum fac unii acum – îl iau pe Ostrovski şi citesc monologul stînd în cap. Noi sîntem adepţii scenografiei clasice. Vom juca la Chişinău după o nuvelă de-a lui Veaceslav Kondratiev, Saşka, despre cel de-al doilea război mondial. Nouă ne este interesant să jucăm asta pentru că noi, ruşii, avem asta în sînge, durerea, pe care noi încercăm să o transpunem în scenă.”, ne-a spus sciukinistul Serghei Beleaev.Festivalul a debutat cu o comedie pusă în scenă de studenţii universităţii de la Bratislava care, într-o atmosferă de cîrciumă, vorbeşte despre lumea contemporană materialistă. Şi un spectacol al facultăţii de teatru şi televiziune a universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj-Napoca, România, regizorii căruia s-au inspirat de la două sonete shakespeariene.