Sclavi în secolul 21

„Fierbeam cartofi la porci şi lumea se ducea şi lua din tazul cela şi mânca, că nu se săturau cu mâncarea care era.”

„Apa ni se aducea în cisternă de trei tone şi era cu viermişori şi ziceam aşa, că n-om muri, dacă eram la deal şi nu aveam de unde să luam altă apă.”

Sunt vocile unor moldoveni din raionul Edineţ, care, timp de un an, au argăţit fără să li se plătească barem ceva, la plantat şi recoltat tutun, în regiunea Herson din Ucraina. Ţinuţi în condiţii inumane, fără apă potabilă, cu te miri ce mâncare, siliţi să muncească pe frig şi pe arşiţă, oamenii, ajunşi la capătul răbdării, au reuşit să se salveze doar datorită faptului că unul din copiii rămaşi acasă a sunat la linia fierbinte a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi a spus că ceva se întâmplă cu părinţii săi, care, plecaţi la muncă de un an, nu au mai trimis nimic acasă.

În luna martie curent, o misiune a OIM a repatriat din Ucraina 47 de moldoveni din raioanele Edineţ, Briceni, Orhei şi Criuleni exploataţi la munci agricole de către o grupare de traficanţi din R.Moldova. Oamenii, rămaşi fără locuri de muncă şi, respectiv, fără surse de întreţinere, au acceptat să meargă la muncă peste hotare, fără să-şi pună prea multe întrebări, deoarece au fost ademeniţi de consăteni şi nici prin cap să le treacă că ar putea fi înşelaţi.

Tamara, bunăoară, a mers la muncă împreună cu feciorul său, pentru că avea de plătit un credit la bancă, întrucât rămăsese fără lucru şi nu mai putea lega tei de curmei:

„Ne-am rugat tot timpul la dânsul să ne dea un mic ajutor să trimitem ceva bani acasă că luasem credit de la bancă, creşteau procentele. Ni se spunea hai, hai că v-om da, să se termine răsăditul, dar aşa şi nu ne-au mai dat nimic”.

Soţii Vera şi Vladimir au suportat chinurile la care au fost supuşi mai mult pentru că le era ruşine de cei trei copii rămaşi acasă şi de lumea din sat. După calvarul prin care au trecut, ei le spun acum celor care au de gând să plece la muncă, să fie foarte prudenţi:

„Eu aşi spune la toată lumea, să fie foarte atenţi şi să nu lase actele din mâini, că dacă ai acte te duci la primul post de poliţie şi tot se găsesc oameni care or să te ajute, dar noi fără acte nu am putut face nimic. Mă gândeam aşa, să te duci acasă fără un ban, să mergi prin sat, să meargă pe lângă tine şi să scoată buzunarele pe dos, asta e o înjosire şi o ruşine pentru noi, aşa ne gândeam noi. Dar oamenii ne-au înţeles, în primul rând copiii, şi chiar lumea din sat ne caină şi ne înţeleg”.

Moldovenii scăpaţi din sclavie acum sunt ajutaţi să se întremeze la Centrul de Asistenţă pentru victimele traficului de fiinţe umane. Psihologul instituţiei Lilia Gorceag spune că oamenii aduşi într-o stare deplorabilă acum au început să-şi revină:

„Oamenilor li s-au schilodit mâinile, picioarele, ei trebuiesc invalidizaţi după perioada acesta de muncă. Vorbim şi despre nişte probleme majore de ordin psihologic. Ei au stres post-traumatic, au insomnii, au stări fobice legate de suferinţa psihologică şi umilinţele prin care au trecut. Vorbim de oameni gospodari, care au case, au posibilitatea de a trăi, dar nu au un loc de muncă. Fiind un centru de criză încercăm să le oferim câteva săptămâni de tratament, fac control medical, o să le cumpărăm medicamente, avem consiliere psihologică”.

Lilia Gorceag

Victimele traficului de fiinţe umane ajunse în asistenţa OIM sunt ajutate ulterior să înceapă o afacere în localităţile de unde provin, astfel încât să poată depăşi starea apăsătoare în care se află ca urmare a calvarului prin care au trecut, precizează Lilia Gorceag:

„Le vorbim despre posibilitatea de a crea un viitor la ei în ţară, avem posibilitate să-i ajutăm, sunt donatori care le pot propune un mic business, dar marea problemă este că nu au încredere, le e frică de situaţia în care se află şi atunci rolul psihologilor este de a le reda puterea în forţele proprii ca să înceapă ceva.”

Avocata Tatiana Catană, care apără interesele mai multor victime ale traficului, susţine că în ultimii ani traficanţii, care, de regulă, sunt de origine tot din Republica Moldova, şi-au schimbat manierele de recrutare:

„Dacă înainte, de cele mai multe ori victimele erau recrutate prin înşelăciune, prin abuz de putere, prin utilizarea violenţei sau folosindu-se de şantaj, nu avea bani, îi împrumuta bani si apoi îi cerea înapoi, în ultima perioadă cea mai frecventă formă de recrutare este utilizarea poziţiei de vulnerabilitate, datorată sărăciei extreme, unei situaţii legate de sănătate, vârstă”.

Organele de drept au deschis un dosar penal în cazul moldovenilor traficaţi în Ucraina, însă nu au oferit prea multe detalii, întrucât ancheta este abia în desfăşurare. Totuşi, ei recunosc că, în ultimul timp, se înregistrează tot mai multe cazuri de trafic şi exploatare pentru muncă atât în interiorul R.Moldova cât şi peste hotare, iar traficanţii utilizează scheme tot mai sofisticate de recrutare şi exploatare.

Înainte de fi anihilate reţelele de traficanţi, specializate pe racolarea oamenilor naivi, care, din cauza nevoilor, acceptă să lucreze fără un contract legal în Moldova sau peste hotare, experţii sugerează cetăţenilor să se înarmeze, cel puţin, cu resurse informaţionale atunci când se decid să urmeze poveştile aşa-zise de succes ale gastarbaiterilor care reuşesc să trimită bani pentru cei de acasă.