Directorul agenției de inspectare și restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, regretă corupţia endemică a funcţionarilor publici.
Interlocutorul nostru de astăzi este directorul agenției de inspectare și restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, pe care Alla Ceapai l-a întrebat cine stabilește valoarea arhitectonică a unui edificiu sau altuia?
Europa Liberă: Domnule Ştefăniţă, cine şi în baza la ce criterii stabileşte valoarea arhitectural-istorică, adică titlul de monument arhitectural a unui edificiu sau altul, astfel încât să-l protejeze de o eventuală demolare?
Ion Ştefăniţă: „La moment în Republica Moldova este un Registru naţional al monumentelor care a fost elaborat de Academia de Ştiinţe, care este ca o anexă la Legea cu privire la ocrotirea monumentelor. Fiecare monument vine cu argumentul său ştiinţific. S-a dat statut protejat pentru fiecare imobil, plus avem nucleul istoric al oraşului Chişinău care prin hotărâre de Guvern, apoi a fost publicat după votul Parlamentului şi care are monumente de categorie naţională inclusă în Registrul monumentelor sub numărul 308. Conform Registrului avem monument de arhitectură, de artă şi istorie.”
Europa Liberă: De ce şi cum totuşi aceste clădiri ajung să fie demolate? După ce scenariu se acţionează? Că doar nu spune nimeni deschis că vrea să demoleze un monument?
Ion Ştefăniţă: „Nu poate un arhitect şef, un vice-primar să fie mai sus decât un Consiliul Municipal Chişinău, decât un Parlament al Republicii Moldova. Acest Registru local al monumentelor a trecut prin Consiliul Municipal Chişinău, respectiv Registrul naţional al monumentelor care este trecut prin votul Parlamentului şi a fost publicat în Monitorul Oficial pe 2 februarie 2010. Avem o lege, avem un registru al monumentelor şi, respectiv, regretăm faptul că mulţi funcţionari publici care sunt responsabili pentru protejarea patrimoniului cultural inclusiv, se dedau actului de corupere şi respectiv eliberează autorizaţii de construcţie pentru monumentele cu statut protejat. În cazul nostru este procedura legală ce se poate şi ce nu se poate, monumentele pot fi supuse doar unor proiecte de restaurare şi reabilitare a lor, nu intervenţii care ar presupune mansardări, etajări, care ar duce la pierderea autenticităţii acestui monument de arhitectură şi istoric. La momentul de faţă mai este şi Moratoriul primarului general din 21 februarie 2011 în care s-a stabilit moratoriu, s-a stopat eliberarea oricărei autorizaţii de construcţie pentru imobilele cu statut protejat.”
Europa Liberă: Circa 80 de clădiri, de monumente de acest fel au fost demolate până în prezent. Cine se face responsabil de distrugerea acestora? Au fost traşi la răspundere autorii acestor demolări?
Ion Ştefăniţă: „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a constatat 82 de demolări. Au fost făcute sesizările respective către organele de drept. Noi regretăm faptul că totuşi sesizările noastre nu au un răspuns cel aşteptat. Deci cel care a demolat urmează să fie pedepsit, respectiv monumentul readus în faza lui iniţială. Dat fiind faptul că corupţia este mare în sistemul organelor de drept vreau să vă spun că cel care a demolat încă nu a fost pedepsit. În cele şase cazuri de demolare din 2011 nu avem o pedeapsă pentru ei, respectiv nici un monument încă nu a fost restabilit.”
Europa Liberă: Agenţia pe care o conduceţi poate interveni cumva pentru a stopa aceste demolări sau poate există alte instituţii abilitate şi împuternicite cu pârghii necesare pentru stoparea acestor procese?
Ion Ştefăniţă: „Vreau să vă spun că într-adevăr noi suntem cam puţini la Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor şi nu reuşim să monitorizăm cele 5206 monumente după Registru în toată republica şi, respectiv, cele 977 - în centrul istoric al oraşului Chişinău. Dar într-adevăr cetăţenii, care conştientizează valoarea şi autenticitatea unui monument de arhitectură ne semnalizează zi de zi şi respectiv ne auto-sesizăm şi, în scurt timp, ne deplasăm la faţa locului. Regretăm că totuşi mai sunt organe competente care urmează să intervină, mă refer la Ministerul Afacerilor Interne, Inspecţia de Stat în construcţii, organele Procuraturii, şi iată când va fi acest ritm de colaborare pozitiv între aceste instituţii eu cred că vom pune punct acestor intervenţii ilegale care se fac împotriva patrimoniului cultural şi istoric din Republica Moldova.”