Etnologul Varvara Buzilă: „Este vremea cînd familiile trebuie să-şi amintească de cei dinaintea lor şi să-şi reactualizeze arborele genealogic.”
Cum mai toţi moldovenii se pregătesc pentru încă 4 zile de sărbătoare, pentru paştele Blajinilor, Lucia Diaconu a stat de vorbă pentru această dimineaţă cu doamna Varvara Buzilă, directoarea adjunctă a Muzeului naţional de etnografie şi istorie naturală de la Chişinău despre traditiile acestei sărbatori. Pe multe din ele poate le cunoaşteţi… pe altele, poate nu.
Europa Liberă: Doamnă Buzilă, în cîteva zile urmează să sărbătorim Paştele Blajinilor. Ce pregătiri se fac, potrivit datinii, pentru această sărbătoare?
Eu cred că este un moment educaţional în a-i antrena din timp pe cei mici, pe cei tineri în recunoaşterea unei legături foarte clare cu cei care au plecat şi care trebuie să rămînă în mediul nostru tocmai de aceea că atîta timp cît îi pomenim, cît ne gîndim la ei, ei sînt o prezenţă reală în existenţa noastră, chiar dacă ei sînt într-o postexistenţă.”
Europa Liberă: Dar dacă vorbim de mîncăruri, care e locul lor în ritualul de Blajini?
Varvara Buzilă: „Observaţi că, chiar dacă familiile nu reuşesc să se întregească sau să se întîlnească toate la Paşte, apoi la Paştele Blajinilor vin toţi. Vine foarte multă lume pentru a fi împreună în cadrul familiei vii, şi unindu-se familia vie şi de-acuma odată ce merge aşa unită la cimitir sigur că se reuneşte şi familia în înţelegerea ceea jumătatea celor morţi cu jumătatea celor vii şi formează marea familie.
Se pregătesc multe bucate, ţinînd cont de acest scenariu. Bucatele vor fi împărţite la cimitir, pe morminte pentru că se consideră că tot ceea ce atinge mormîntul în mod transcendental se duce la cei morţi şi ei se bucură de alimentele pe care noi le-am consumat pe morminte dîndu-le de pomană celorlalţi.
Am văzut mai multe obiceiuri în diferite localităţi. Am observat că pe mormintele îngrijite în ajun se aşterne ceva încît să se imite un fel de faţă de masă. Dar toate pomenele vor fi puse direct pe mormînt ca să nu existe hotar între ele şi pămîntul propriu-zis. Şi aşa cum spuneam: ouă vopsite, uneori ouă încondeiate, chinuite muncite, păscuţe de tot felul, colaci în anumite localităţi, toate cu lumînărică, dulciuri în principal. Am văzut că în anumite localităţi se pun bucate chiar fierbinţi, ca aburul
La Paștele Blajinilor
acesta acceptat ca un mod de hrănire a oamenilor plecaţi în lumea de dincolo el rămîne actual şi în ziua de Blajini. Şi sigur că este primit ca aceste ofrande să ajungă la cei care au cel mai mult nevoie de ele, la omul sărman, la omul calic, la omul flămînd, la omul însetat, pentru că dincolo de bucate se oferă şi băutură. Este acceptată apa simplă pentru cei care nu consumă băuturi alcoolice şi vinul. Oamenii consideră că vinul este mai primit decît rachiul, pomenindu-i neapărat pe cei morţi. Şi trebuie ca în această zi să fie amintiţi toţi morţii din fiece familie. Se dăruieşte şi colivă în anumite localităţi, coliva fiind rituală pentru toate obiceiurile noastre de pomenire a morţilor.”Europa Liberă: Aţi observat şi elemente mai noi ale rînduielilor de Blajini?
Varvara Buzilă: „Sigur că cei veniţi de la depărtări se includ foarte modest, foarte timid în scenariile acestea unde tradiţia este foarte clar verificată. Şi într-un mod mult mai vădit, mult mai demonstrativ în acele sate unde tradiţia nu este atît de bine controlată de către cei care veghează asupra ei. Şi respectiv se începe o demonstraţie a averii, a ideii de bogăţie. Ceea ce de fapt nu este important, la fel cum nu este important să dăruim foarte multe lucruri şi foarte multe bucate la morminte. Este vremea cînd familiile, în special cei rămaşi în viaţă, trebuie să-şi amintească de cei dinaintea lor şi să-şi reactualizeze arborele genealogic. Pentru acest fapt inclusiv ne adunăm la cimitir la Paştele Blajinilor. Ca să fortificăm relaţiile noastre, pentru a ne reuni şi a ne regăsi ca putere.”