Arcadie Barbăroșie: In regiunea transnistreană 42,5% se tem să spună liber ce gîndesc.
Luni a fost dat publicităţii un nou sondaj de opinie realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS şi cercetarea sociologică a fost făcută pe ambele maluri ale Nistrului. Ca şi în alte sondaje trecute şi de data aceasta moldovenii par sa fie divizaţi absolut în părţi egale şi în ceea ce priveşte încrederea în partidele politice – între comuniştii din opoziţie şi reformiştii din Alianţa pentru Integrare Europeana, ca şi între cei care vor o Moldovă în Uniunea Europeană şi cei care o vor într-o organizaţie dominată de Rusia. Interesant în acest sondaj de opinie este şi faptul că stabilitatea şi stagnarea, asociate de obicei cu sistemele autoritare, par sa fie agreate de transnistreni mai mult decît de moldovenii de pe partea cealaltă a Nistrului, transnistrenii fiind mai mulţumiti de viata lor. Despre acest aspect a stat de vorba Vasile Botnaru cu directorul Institutului pentru Politici Publice Arcadie Barbăroşie.
Europa Liberă: De ce în Transnistria starea de spirit este mai optimistă în comparație cu malul drept a Nistrului? După ce că în Transnistria, cel puțin așa se consideră, regimul este mai dur, mai autoritar, în comparație cu democrația din partea dreaptă a Nistrului. Este vorba de o problemă generală? Și de ce aceste regimuri dau mai multe speranțe și iluzia stabilității decât regimurile dacă nu democratice, apoi în tranziție?
Arcadie Barbăroșie: ,,Este răspunsul la această întrebare a Dumneavoastră prin a analiza o întrebare din acest sondaj, care sună cam în felul următor: câte persoane din țară credeți că se tem să spună liber ceea ce gândesc? Din acei 285 de respondenți de pe malul stâng al Nistrului ei au zis că 42,57% au zis că mulți și foarte mulți cetățeni, persoane se tem să spună liber ceea ce gândesc. Cred că răspuns la această întrebare este simptomatic.
Că într-un regim autoritar totuși lumea se teme să zică ceea ce gândește; și noi trebuie să ținem cont de acest coeficient atunci când analizăm răspunsurile la toate celelalte întrebări. Dar, pe de altă parte, în regimuri totalitare autoritare mass media nu este liberă, cetățeanul crede că situația este stabilă și așa și este, nu au loc lupte politice, nu au loc altercații politice, nu au loc demonstrații, etc. Deci, cetățeanul consideră, și într-adevăr așa și este, lucrurile sunt pentru cetățeanul simplu mult mai stabile – administrația lucrează, se creează iluzia unei bună-stări.
Ceea ce spun eu Dumneavoastră o să vedeți sigur că și la alte întrebări, pentru că cetățenii din stânga Nistrului sunt mai optimiști în ceea ce privește situația economică, mai optimiști în ceea ce privește viitorul, etc. Lucruri de acest tip cred că sunt caracteristice societăților totalitare, unde primul – cetățeanul se teme să spună deschis ceea ce gândește, doi – o bună parte din cetățeni chiar sunt siguri că situația este bună, este pozitivă. Ei apreciază foarte înalt activitatea guvernului.
Dacă o să vă uitați la încrederea în guvern, exact același lucru o să vedeți. În guvern, în Parlament. Straniu e că încrederea în biserică este mai joasă pe malul stâng decât pe malul drept al Nistrului. Lucrurile acestea, zic încă o dată, sunt caracteristice pentru aceste regimuri totalitare în care libertatea de expresie este o chestiune poate declarată pe unele locuri, dar sigur că nu este asigurată, în care critica nu exisă, în care mass media nu este liberă și nici nu ne putem aștepta la altceva, de fapt.”
Europa Liberă: Doru Petruți, comentând răspunsurile la întrebările referitoare la starea de spirit, spunea că în general grupul de vârsta de peste 60 de ani face media mai înaltă de optimism în stânga Nistrului. Este un grup care nu se teme, probabil, să vorbească. Dar este de luat în seamă această categorie de vârstnici atunci când se ia temperatura stării de spirit?
Arcadie Barbăroșie: ,,Eu aici aș face iarăși încă o corecție: totuși eșantionul este foarte mic, doar 285 de persoane chestionate de malul stâng al Nistrului, eroarea este de șase la sută. Și atunci când vorbim de acest mic grup de peste 60 de ani, în număr absolut și mai puține au fost chestionate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când facem afirmațiile de acest tip. Dar dacă mă uit la alte grupuri de cetățeni, văd că de fapt și în alte grupuri tendința este cam aceeași, cam similară.”
Europa Liberă: Dar care grup credeți că este o hârtie de turnesol, care ar fi reprezentativă pentru a ști exact starea de spirit?
Arcadie Barbăroșie: ,,Nu cred că există un asemenea grup. Zic încă o dată: dacă e să analizăm întrebarea încrederea în instituții și dacă ne uităm pe malul stâng al Nistrului: în guvern – 76 la sută au încredere, în Parlament iarăși 75 la sută, etc. Deci, este foarte înaltă încrederea în instituții și dacă ne uităm la vârstă vedem că nu prea este mare variația. Mai mult decât atâta: nivelul de încredere în guvern, spre exemplu, este mai înalt în rândul tinerilor decât în rândul celor de 60 de ani. Adică lucrurile nu sunt bătute în cuie, ca să zic așa.”
Europa Liberă: Regimul de la Tiraspol, în general, este unul mai paternalist decât cel de pe malul drept al Nistrului?
Arcadie Barbăroșie: ,,Dacă e să vorbim de sistemul politic, cu toate aproximările și toate notele respective că este un regim nerecunoscut, etc., pe malul stâng al Nistrului avem un pseudo-stat, stat nerecunoscut cu regim prezidențial, pe când pe malul drept avem un regim parlamentar. Și lumea în sensul acesta sigur că este o diferență mare – pe malul stâng al Nistrului avem o societate mult mai paternalistă. Lucrurile nu prea s-au schimbat din perioada sovietică. Și în acest sens probabil homos soveticus este mult mai răspândit, formează un segment mult mai larg în societatea de pe malul stâng al Nistrului decât pe malul drept al Nistrului.
În general aveți dreptate Dumneavoastră – da, în partea stângă avem o societate mult mai paternalistă și de fapt sistemul politic, iarăși, încă o dată, cu toate rezervele de rigoare, este unul prezidențial, pe când aici pe malul drept avem totuși o republică parlamentară. Și lumea înțelege lucrul acesta. Dacă o să vă uitați la întrebarea: cine are cea mai multă putere, o să vedeți că pe malul drept al Nistrului consideră pe bună dreptate că Executivul, Guvernul are cele mai multe competențe.”