„Rețeta consolidării societății prin asumarea adevărului istoric este simplă, dar, deocamdată, dificil de realizat.”
Despre relaţia politicienilor şi elitelor din Moldova cu limba romană a stat de vorba Vasile Botnaru cu istoricul şi analistul politic de la Chişinău, Gheorghe Cojocaru:
Gheorghe Cojocaru: „În politica de la Chișinău este aproape un gest de „bun” ton ca, indiferent de formația lor intelectuală, să se pronunțe de la diverse tribune și adeseori cu sau fără ocazii pe marginea unor subiecte sensibile, cum a fost până odinioară chestiunea limbii române sau, mai recent, chestiunea predării istoriei în instituțiile preuniversitare. Cu foarte puține excepții, oamenii politici sunt, se pare, contaminați de boala de a formula judecăți de valoare sau prejudecăți și de a emite sentințe în acest domeniu al învățământului istoric”.
Europa Liberă: Lucru ştiut, politicienii întorc foaia şi uită subiectul, sau schimbă manualul. Dar cum influenţează aceste discuții și polemici pe teme de istorie purtate în mediul politic, asupra școlii, asupra profesorului de istorie sau, şi mai important, asupra elevilor?
Gheorghe Cojocaru: „Este dificil de formulat un răspuns global la această întrebare, dar este clar că între ceea ce afirmă sau infirmă oamenii politici în materie de istorie și procesul educativ-didactic există o legătură directă. Cu câțiva ani în urmă, anularea predării istoriei românilor în școală în favoarea unui curs de istorie, așa-numit integrat, a produs consecințe greu de reparat astăzi. Și, înainte de toate, învățământul istoric preuniversitar, practic, s-a prăbușit, a scăzut drastic nivelul cunoștințelor istorice însușite de elevi, dar și interesul în ansamblu față de istorie. Și, dimpotrivă, încercarea actualei guvernări de a repara ceea ce s-a demolat anterior pare să promită aducerea unui nou suflu și în mediul școlar, și în societate, reabilitând pas cu pas statutul și statura istoriei naționale”.
Europa Liberă: Recent și liderul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, a pus la îndoială valabilitatea deciziei ministrului educației de a introduce cursul de istorie a românilor și de istorie universală în școală. Ce consecințe ar putea avea această reacție a liderului de la Comrat?
Gheorghe Cojocaru: „Aceasta reacție este una cu atât mai de neînțeles cu cât provine din partea unui funcţionar, din partea unui responsabil cu atribuții executive locale și membru al Guvernului și care, dincolo de faptul că își depășește atribuțiile și se implică într-un domeniu pe care îl posedă mai puţin, poate, nu pare să dea dovadă de fair play în raport cu colegii din cabinetul de miniștri. Consecințele unor asemenea reacții - iar contextul electoral care se profilează la Comrat în acest caz contează mai puțin, aceste consecinţe nu au cum contribui la edificarea unui climat de bună înțelegere în societate”.
Europa Liberă: În condițiile noastre, ar putea, totuși, istoria să devină o sursă de consolidare a societății?
Gheorghe Cojocaru: „În condițiile societății noastre sfâșiate de contradicții de natură valorică, istoria este o disciplină care a învățat să supraviețuiască în pofida tuturor încercărilor, iar secretul acestei supraviețuiri rezidă în aproximarea și promovarea adevărului istoric. Din perspectiva pe care o abordați, rețeta consolidării societății prin asumarea adevărului istoric este simplă, dar, deocamdată, dificil de realizat”.