„Se creează o impresie că este un model de creştere economică în vid, fără a ţine cont de resursele naturale şi de cele umane.”
Mai multe organizaţii neguvernamentale au cerut azi parlamentarilor să revizuiască principalul document care descrie priorităţile de dezvoltare a ţării în următorii 8 ani. Sistemul educaţional, drumurile, finanţele, mediul de afaceri, domeniul energetic, sistemul de pensii şi justiţia sînt cele 7 priorităţi-cheie pe care le cuprinde Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2020. ONG-urile spun însă că proiectul a omis cîteva domenii importante fără de care nu se poate asigura o dezvoltare „durabilă” a ţării, aşa cum îşi propune guvernul prin această strategie. Acelaşi lucru l-au susţinut azi în Parlament şi liberalii, cu care s-a arătat de acord şi socialistul Dodon, aşa încît proiectul trecut pe ordinea de zi a fost amînat. Relatează Lucia Diaconu.
Deşi Comisia pentru economie din Parlament care pregătise un raport pozitiv asupra Strategiei a propus ca documentul să fie votat, cu titlu de excepţie, în două lecturi ca să poată fi îmbunătăţit, liberalii au insistat pe amînarea dezbaterii proiectului pentru altă zi.
„Guvernul nu poate veni în Parlament cu ideea de dezvoltare totală şi să ieşim din Parlament doar cu o strategie de dezvoltare economică,” a declarat de la microfon deputatul liberal Valeriu Munteanu.
După mai multe schimburi de replici, democraţii şi liberal-democraţii au fost de acord să amîne proiectul, dar au sugerat că nu sînt dispuşi să susţină eventuale modificări care ar schimba din temelie strategia.
Mai multe organizaţii neguvernamentale care se pare că au găsit în PL un aliat au criticat documentul despre care spun că ar avea o „abordare limitată”. „Noi credem că acest document, deşi este unul important sub aspect de dezvoltare şi creştere economică, în dimensiunea dezvoltării durabile are foarte multe carenţe. Şi în momentul în care pretinde de a fi un document de dezvoltare amplă, multidisciplinară şi multidimensională, durabilă, pentru o perioadă lungă, pînă în 2020 atunci ar trebui să corespundă altor exigenţe. Ar trebui să includă foarte multe compartimente pe care deocamdată nu le include acest document,” a opinat, într-o conferinţă de presă special organizată, Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare.
Părere împărtăşită şi de Iuliana Cantaragiu de la Centrul Naţional de Mediu: „Se creează o impresie că este un model de creştere economică în vid, fără a ţine cont de resurse. De resursele naturale şi de cele umane.”
În apelul la care au aderat aproape 50 de ong-uri se spune că Strategia ar neglija domenii ca mediul ambiant, sănătatea, sectorul social, dezvoltarea regională şi altele iar lipsa acestora în document i-ar putea orienta pe donatorii externi să aloce mai puţine resurse financiare pentru susţinerea sectoarelor ce nu sînt declarate prioritare.
Iată însă cum a comentat îngrijorările ong-urilor Secretarul General al Guvernului Victor Bodiu: „Vreau să vă zic că acest document este pentru prima dată o viziune închegată a ceea ce ne propunem să facem şi o prioritizare a resurselor care sînt limitate la moment pentru dezvoltarea R. Moldova. Pot să vin cu multiple exemple din ţări precum Polonia, care are 5 priorităţi, Slovacia de asemenea 5, Irlanda etc. E mai mult politizat mesajul decît unul de esenţă şi ceea ce s-a întîmplat astăzi în Parlament confirmă acest lucru.”
În proiectul Strategiei de Dezvoltare Naţională Moldova 2020 adoptat de executiv drept priorităţi-cheie se regăsesc sistemul educaţional, drumurile, finanţele, mediul de afaceri, domeniul energetic, sistemul de pensii şi justiţia. Prin finanţarea susţinută a acestor domenii guvernul speră să însănătoşească economia şi drept urmare să reducă sărăcia.