Un interviu cu ministrul apărării, Vitalie Marinuţa.
Republica Moldova, ţară neutră, cum bine ştim, va fi apărată şi ea de noul scut defensiv antirachetă al Alianţei Nord Atlantice. Cum va fi privită această evoluţie la nivel politic şi militar, a căutat să afle Liliana Barbaroşie, într-un interviu în exclusivitate cu ministrul moldovean al apărării, Vitalie Marinuta, în cadrul rubricii noastre săptămânale „Cui îi este frică de NATO?”
Vitalie Marinuţa: „ Este o decizie politică care consider că este benefică pentru asigurarea securităţii în spaţiul euro-altantic în special în spaţiul european. Dar mai mult consider că este un beneficiu pentru ţările NATO. Nu văd direct cum ar putea beneficia Republica Moldova de acest scut antirachetă. Fiind partener cu NATO, indirect, cred că putem beneficia de un schimb de informaţie, date care ar putea aceste radare să le colecteze, doar dacă va fi voinţa politică.”
Europa Liberă: De ce spuneţi dacă va fi?
Vitalie Marinuţa: „Luând în consideraţie că noi suntem doar partener şi nu un partener foarte activ în relaţiile cu NATO. Totodată, având şi susţinerea limitată cum arată ultimele sondajele a populaţiei din Republica Moldova, cred că noi ar trebui să depunem eforturi mai mari pentru a beneficia de toate privilegiile care ni le dă acest parteneriat Moldova-NATO. Trebuie să fie un program mai amplu de explicare populaţiei ce înseamnă NATO, care sunt scopurile, care sunt criteriile de dezvoltare, ce face NATO pentru securitatea europeană. Populaţia de la noi nu cunoaşte şi trăieşte cu acea percepţie încă învechită.”
Europa Liberă: Dle ministru, aţi spus că nu vedeţi cum direct Republica Moldova ar putea beneficia de acest scut, dar indirect noi vom intra sub umbrela scutului sau vom fi oarecum într-o parte?
Vitalie Marinuţa: „El este un scut pentru ţările NATO. Cred că acoperire el ar putea să aibă şi deasupra Republicii Moldova, însă vom beneficia sau nu de acele date pentru ţara noastră, iarăşi, depinde de implicarea noastră în cooperarea cu NATO. Oricum partenerii nu contribuie financiar la dezvoltarea acestui scut antirachetă, dar totodată, dacă suntem parte componentă a sistemului internaţional de securitate şi cooperăm prin intermediul planului individual de parteneriat Moldova-NATO, cred că vom putea în unele cazuri limitate să beneficiem de date din cadrul acestui sistem. De date care nu vor fi secrete sau vor fi limitate.”
Europa Liberă: Credeţi, ori s-au şi discutat astfel de oportunităţi?
Vitalie Marinuţa: La moment noi nu am discutat aşa ceva. Scutul antirachetă este pentru ţările NATO şi ce va fi în viitor rămâne să vedem.
Europa Liberă: Totuşi scutul este criticat de Moscova. Credeţi că Moscova va continua să caute aliaţi în opunerea aceasta faţă de planurile NATO şi scut?
Europa Liberă: „Aceasta este eu cred că poziţia Federaţie Ruse, fix aşa cum este şi poziţia fiecărei ţări NATO, individuală. Fiecare îşi trasează politica sa externă în funcţie de interesele sale pe exterior, pentru Rusia, Statele Unite şi alte ţări NATO, geopolitice. Eu consider că este un drept al Federaţiei Ruse, dar până la urmă rămâne ca acea soluţie la care îndeamnă NATO, de a discuta şi de a găsi, pentru a fi benefică şi pentru Rusia, şi pentru NATO, şi de a avea un spaţiu de securitate european, cred eu, deschis, comun, ar trebui să fie găsită. Totodată, cred că este de menţionat din start că nu este un scut antirachetă îndreptat împotriva Rusiei, dar după cum s-a menţionat şi în declaraţia summit-ului este un scut antirachetă menit să protejeze ţările europene de pericole care sunt în domeniul dat.”
Europa Liberă: Statele Unite au spus că doresc la următorul summit al Alianţei Nord-Atlantice ca NATO să primească noi membri, se au în vedere ţările care sunt mai aproape de această aderare. Credeţi că Moldova ar trebui să profite de acest anunţ al Statelor Unite şi să acţioneze în vreun fel sau nu ne vizează?
Vitalie Marinuţa: „Uşile NATO rămân deschise pentru partenerii care doresc să adere la această organizaţie şi care fără doar şi poate întrunesc toate condiţiile necesare. Republica Moldova, cred că în următorii doi, trei ani nu poate să adere la NATO din câteva puncte de vedere. În primul rând, legislativ. Constituţia ţării noastre nu permite ca noi să fim parte componentă a unor blocuri militare, deoarece noi avem statutul de ţară neutră. În al doilea rând, eu consider că pentru a adera la o asemenea organizaţie trebuie să fie susţinerea populaţiei, Susţinerea populaţiei, la acest moment, potrivit sondajelor este mai mică de 10%, ceea ce de asemenea nu este un factor care ne poate împinge spre NATO. În orice caz, eu cred că trebuie noi trebuie să intensificăm cooperarea cu ţările NATO, în special în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii, în domeniul instruirii militarilor, în domeniul ştiinţific şi alte domenii care ne vor da posibilitatea să dezvoltăm sectorul nostru de apărare şi securitate şi ne va permite să devenim, să ne transferăm din consumatori de securitate într-un contribuitor activ la soluţionarea problemelor de securitate, atât pe plan regional, cât şi internaţional.”