Copiii, mesagerii încrederii la Nistru

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

200 de copii din Moldova şi regiunea transnistreană îşi vor petrece vacanţa în taberele de vară de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi… tranzitul feroviar de mărfuri prin Transnistria reintră în normalitate. Pe aceste şi alte teme discutăm cu oaspeţii ediţiei, viceministrul educaţiei de la Chişinău, Loretta Handrabura, şi ministrul transporturilor, Anatol Şalaru.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

Grupul de experţi pentru educaţie de la Chişinău şi Tiraspol, care şi-a reluat recent activitatea după o pauză de câţiva ani, a convenit asupra organizării, pe principii de reciprocitate, a odihnei de vară a copiilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Este vorba despre 100 de copii de fiecare parte, a declarat Europei Libere viceministrul moldovean al educaţiei, Loretta Handrabura. Biletele de odihnă vor fi finanţate din bugetul de stat, şi de ele vor beneficia copii din familii vulnerabile, din scoli internat, precum şi cei care obţinut premii la olimpiadele şcolare şi concursuri naţionale şi internaţionale. Mai multe, imediat după buletinul de ştiri.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul transporturilor Anatol Şalaru a declarat că circulaţia trenurilor de marfă prin teritoriul regiunii transnistrene funcţionează, dar Căile Ferate Moldovene trebuie să se adapteze noilor condiţii şi să îşi eficientizeze activitatea. Ministrul Şalaru a afirmat că probabil şefa misiunii OSCE la Chişinău a fost dezinformată când a deplâns, într-o conferinţă de presă, ritmul lent în care se normalizează transportul de marfă între cele două maluri ale Nistrului. Detalii, în cadrul emisiunii.

Reprezentantul special al președintelui rus Vladimir Putin pentru relațiile cu CSI i-a spus speakerului moldovean Marian Lupu că în Rusia n-ar trebui „să fie stânjenit nimeni” de orientarea strategică de integrare europeană a Republicii Moldova. Marian Lupu și Konstantin Kosaciov s-au întâlnit la Chișinău, unde oficialul rus s-a aflat pentru a participa la inaugurarea noului sediu al Centrului de știință și cultură rusă. Un comunicat de presă al Parlamentului mai spune că, în opinia lui Kosaciov, integrarea europeană a Moldovei n-ar trebui să „vină în contradicţie cu cooperarea în cadrul CSI”.

Procuratura Generală spune că doi contrabandiști cu uraniu capturați în 2011 au fost condamnați la închisoare de Curtea de Apel, iar un al treilea a fost amendat. Sentința poate fi atacată. Potrivit unui comunicat de presă al procuraturii, o locuitoare a Tiraspolului, în vârstă de 38 de ani, care deține cetățenia rusă a primit 3 ani de închisoare, iar un complice al acesteia – 5 ani. Al treilea inculpat, un jurist, a fost amendat. Alți doi suspecți sunt dați în căutare. Procurorii spun că, la momentul arestării anul trecut, inculpaţii dispuneau de o cantitate de 1 kilogram de uraniu, pe care intenţionau să-l comercializeze la un preţ de 32 milioane de euro. Autoritățile moldovene au fost lăudate de Statele Unite pentru dejucarea tranzacției.

Air Moldova a semnat un contract de colaborare cu compania Blue Air, ceea ce va permite moldovenilor să zboare la costuri mici, în 50 de oraşe europene, deservite în acest moment de compania românească. Reprezentanţii celor două companii au asigurat că preţul unui bilet, într-o direcţie, nu va fi mai mare de 100 de euro, cu excepţia curselor foarte lungi.

Şi.. Câştigătoarea finalei Eurovision 2012, de la Baku, a devenit interpreta suedeză Loreen, cu piesa „Euphoria”. Asta înseamnă că următoarea ediţie a concursului internaţional de muzică va avea loc la Stockholm, capitala Suediei. Pe locurile doi şi trei s-au clasat Rusia şi Serbia. Interpretul din Republica Moldova, Pasha Parfeni, cu piesa „Lăutar”, a ocupat locul 11, dintr-un total de 26 de participanţi la marea finală din capitala azeră. Reprezentanţii României şi ai Ucrainei s-au plasat pe locul 12 şi, respectiv, pe locul 15.

***

Europa Liberă: Printre grupurile de lucru care încearcă să mărească încrederea între malurile Nistrului se numără și cel din domeniul educației, un domeniu aflat în centrul tensiunilor în trecut din cauza persecuțiilor împotriva școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Odată cu întețirea contactelor dintre Chișinău și Tiraspol anul acesta, și-a reluat activitatea și acest grup. Alla Ceapai a aflat mai multe de la viceministra educației de la Chișinău, Loretta Handrabura:

Loretta Handrabura: „Ne-am întâlnit acum pentru a doua oară. Prima întrevedere având loc acum o lună, la oficiul OSCE din Tiraspol, unde am convenit asupra problemelor actuale de care suntem interesaţi deopotrivă şi grupul de experţi din Chişinău şi cel din Transnistria. A fost o discuţie după mine foarte bună, cu deschidere spre găsirea soluţiilor, pornind de la ideea că ne dorim în ultimă instanţă chiar să consolidăm acea încredere între cele două maluri ale Nistrului. Pe agenda celei de-a doua vizite noi deja am discutat foarte concret în ce tabere de odihnă urmează să se odihnească cei 100 de elevi din partea Republicii Moldova, respectiv elevii care vor veni din şcolile din partea de est a Republicii. La aceeaşi întrevedere le-am transmis grupului de experţi Regulamentul cu privire la organizarea olimpiadelor republicane şi internaţionale, la care le-am invitat să participe, fiindcă există elevi cu o pregătire foarte bună şi pe malul stâng al Nistrului şi e păcat că până în prezent aceşti elevi nu au avut şansa să-şi valorifice potenţialul în lotul Republicii Moldova în cadrul olimpiadelor internaţionale. De asemenea am convenit asupra unei probleme mai largi, cum ar fi, formarea cadrelor didactice pe diverse discipline şi materii. Deoarece noi pe moment chiar nu cunoaştem unde fac ei aceste cursuri de perfecţionare. Grupul de experţi ne-au solicitat, deocamdată, formări pentru cadrele didactice implicaţi nemijlocit în realizarea educaţiei incluzive. Noi avem elaborate deja şi o concepţie şi un plan de activităţi pentru integrarea copiilor cu diferite deficienţe locomotorii, senzoriale în clasele obişnuite. Am reiterat şi de această dată invitaţia ca Universitatea Taras Şevcenko să se implice în cadrul proiectelor comunitare Tempus, acestea ajutându-ne nouă, universităţilor din Republica Moldova, în realizarea şi implementarea reformei structurale şi asigurarea calităţii. Dînşii s-au arătat deschişi şi sper mai mult să se discute la acest subiect la Viena, unde cu suportul Consiliului Europei urmează să aibă loc un seminar cu elemente de formare pentru reprezentanţii mediului academic de pe ambele maluri ale Nistrului. În ultimă instanţă am convenit pentru următoarea şedinţă care sperăm să aibă loc, iarăşi, într-o lună, până a avea deja o următoare întrevedere la nivelul tuturor grupelor de experţi în Germania.”

Europa Liberă: Aţi convenit şi asupra unor anumite subiecte pe care le veţi discuta la următoarea întâlnire?

Loretta Handrabura: „Urmează să definitivăm ultimele detalii tehnice cu privire la odihna de vară. Dânșii să ne dea răspuns în ceea ce priveşte implicare pentru anul de studii 2012-2013 în loturile republicane pentru olimpiadele internaţionale. Desigur am convenit ca să începem discuţia pe un subiect de asemenea foarte sensibil, foarte important şi pentru elevii şi studenţii de la noi şi de dincolo, e vorba de recunoaşterea actelor de studii. De asemenea sperăm că până atunci dânșii vor veni cu un răspuns din partea administraţiilor publice locale în ceea ce priveşte plata de arendă pe care o achită cele opt instituţii din subordinea Ministerului Educaţiei care se află în partea de est al Nistrului.”

Europa Liberă: Doamna Handrabura, dar cum simţiţi dvs., noua administraţie, noul grup de experţi de acolo sunt mai deschişi acum să rezolve şi problemele celor 8 şcoli cu predare în limba română care se află sub jurisdicţia Chişinăului?

Loretta Handrabura: „Cel puţin, după aceste două întrevederi percepţia mea este că sunt dispuşi să avem un dialog constructiv şi la acest capitol. Urmează să vedem rezultatele. Problema cu care se confruntă aceste şcoli este cea de impedimente la trecerea punctelor de control, a alimentelor, a materialelor didactice, dar dânșii s-au arătat dispuşi şi aici să intervină dacă vor apărea în perspectivă asemenea bariere şi impedimente pe care noi le atestam încă cu vechea echipă. Cel puţin pentru noi un test, sau o dovadă în plus va fi cum se va asigura sau care va fi atmosfera la 31 mai. Zi în care, de regulă, instituţiile noastre ne sesizau că nu puteau să desfăşoare careul de final de an având mereu diferite dificultăţi, fie se deconecta energia electrică, fie mai apăreau alte momente neprevăzute. Or, anul acesta noi ne punem toată speranţa că nu se vor mai repeta aceste momente inadecvate totuşi.”

***

Europa Liberă: Şi tot săptămâna trecută, noua şefă a Misiunii OSCE de la Chişinău, ambasadoarea americană Jennifer Brush şi-a prezentat în faţa presei priorităţile pentru perioada următoare. Ca în atâţia ani, Transnistria domină preocupările OSCE în Moldova. Jennifer Brush a deplâns ritmul lent în care se normalizează transportul de marfă între cele două maluri ale Nistrului. Totodată, ea a salutat evoluţiile în negocierile pentru reglementarea transnistreană şi şi-a exprimat convingerea că la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 vor fi semnate noi acorduri dintre Chişinău şi Tiraspol. Îngrijorările noii şefe a Misiunii OSCE referitoare la reluarea circulaţiei marfarelor prin regiunea transnistreană a ţinut să le înlăture ministrul transporturilor Anatol Şalaru, într-un interviu cu Valentina Ursu:

Anatol Șalaru: ,,Vă dau informația pe care o am de la Calea Ferată: deci, în perioada 1-30 aprilie pe direcția Râbnița-Slobodca au fost transportate 302 vagoane, sau 18 550 de tone de marfă. De la 1 mai până la 22 mai – 201 vagoane, sau 13 mii 50 de tone de marfă. Astăzi mai pleacă încă 33 de vagoane. La Cuciurgan, Cuciurgan-Bender-2, de la 1-30 aprilie - 295 de vagoane, sau 18.806 tone de marfă, 1-22 mai 249 de vagoane, sau 15.887 de tone de marfă și astăzi mai pleacă încă 48 de vagoane. Deci, cantitatea de marfă transportată este în creștere.”

Europa Liberă: În ce condiții totuși se efectuează acest transport de mărfuri pe calea ferată? - să deschideți paranteza, pentru că se zicea că nu s-ar fi găsit un compromis între Calea Ferată a Moldovei și entitatea respectivă din Transnistria.

Anatol Șalaru: ,,Dacă nu se găsea compromis nu se redeschidea traficul, circulația mărfurilor.”

Europa Liberă: Care a fost compromisul?

Anatol Șalaru: ,,Compromisul a fost că noi am fost acceptați să controlăm calitatea serviciilor și starea tehnică a căilor ferate.”

Europa Liberă: Și banii unde merg?

Anatol Șalaru: ,,Fiecare cu banii lui.”

Europa Liberă: Dar altă dată spuneați că Calea Ferată e în pierdere din moment ce s-a deschis această circulație.

Anatol Șalaru: ,,Eu n-am spus niciodată așa ceva. Îmi pare rău, n-am spus niciodată așa ceva.”

Europa Liberă: Și nu pierde nimic Calea Ferată?

Anatol Șalaru: ,,Calea Ferată trebuie să se adapteze la condițiile în care va câștiga mai puțin.”

Europa Liberă: Dar niște pierderi se înregistrează?

Anatol Șalaru: ,,Nu se înregistrează pierderi. Pur și simplu calea parcursă pe teritoriul Republicii Moldova era mult mai lungă și ei câștigau prin faptul că aceeași marfă o plimbau prin mai multe gări prin Moldova. Astăzi calea este mai scurtă, trebuie să se adapteze la noile condiții, să-și optimizeze cheltuielile, să facă reduceri de personal, să facă reduceri de cheltuieli, să facă investiții ca să-și modernizeze parcul de vagoane și de locomotive și atunci nu vor fi nici un fel de probleme.”

Europa Liberă: Și acum traficul marfar a intrat în normalitate?

Anatol Șalaru: ,,Da, a intrat în normalitate și nu există probleme. Nu știu de unde a apărut această problemă.”

Europa Liberă: Păi chiar șefa misiunii OSCE la Chișinău s-a arătat dezamăgită.

Anatol Șalaru: ,,Probabil că și doamna respectivă a fost dezinformată. Dar pe noi nu ne-a întrebat nimeni. De ce în presă a apărut, dar fără ca să ne consulte pe noi. Puteau măcar să ne întrebe: domnilor, dar ce se face, se mișcă ceva acolo, sau nu?”

Europa Liberă: Deci, să înțeleg că ministrul Transporturilor, domnul Șalaru, e mulțumit de reluarea circulației marfarelor?

Anatol Șalaru: ,,V-am dat cifrele. Nu eu trebuie să fiu mulțumit, cetățenii. Agenții economici trebuie să fie mulțumiți, fiindcă vor cheltui mai puțini bani și vor transporta mai rapid și mai eficient mărfurile pe care le au. De la 1 aprilie până acum au fost transportate peste 70 de mii de tone de marfă pe acest sector.”

Europa Liberă: E mult?

Anatol Șalaru: ,,E bine, decât nimic, e bine. Dar este în creștere. Nu putem să ne așteptăm ca în prima zi vor fi milioane de tone.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați spus că angajații responsabili ai Căii Ferate au fost acceptați…

Anatol Șalaru: ,,Haideți să nu discutăm aici detaliile tehnice, Dumneavoastră le discutați la Calea Ferată. Ministerul face politici.”

Europa Liberă: Cum vedeți în continuare acest proces?

Anatol Șalaru: ,,Acest proces este în derulare, deocamdată nu avem probleme.”

Europa Liberă: Cu partea ucraineană nu există probleme.”

Anatol Șalaru: ,,Nu există probleme. Sunt probleme care apar zilnic, dar se rezolvă.”

Europa Liberă: Ce probleme apar?

Anatol Șalaru: ,,Sunt detalii tehnice.”

***

Europa Liberă: Recent, reprezentanţi ai Tiraspolului anunţau că relaxarea unor proceduri vamale a adus câteva milioane de dolari în plus la bugetul auster al regiunii. Iar după anularea taxei de 100 de procente la mărfurile moldoveneşti, importurile de pe malul drept au crescut de aproape cinci ori, în mai puţin de jumătate de an. Am încercat să aflăm de la mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender, dacă eliminarea barierelor comerciale cu Moldova a dus nu numai la diversificarea pieţei, dar şi la ieftinirea produselor?

– В принципе, почувствовалось. Ну, табачные изделия, молочные, спиртные напитки. Есть сдвиги определенные в лучшую сторону.

– Я не заметила, чтобы особо появилось много разных товаров из Молдовы завозимых, но вот заметила единственное - сладости и мороженое. Мне нравятся молдавские производители, молдавское мороженое, сладости…. У них действительно очень хорошие и фабрики, и много вкусных вещей они производят. И все. В остальном я так больше ничего не заметила.

– Не заметил – это раз, тем более, если насчет сигарет, то я некурящий и мне это, можно сказать, до лампочки. Насчет алкогольных напитков – практически веду здоровый образ жизни, поэтому меня тоже это мало трогает. Никак, нигде и нисколько.

– Я предпочитаю больше украинские покупать и российские, а молдавские – ну, не очень часто я их покупаю. Не знаю почему, просто так получалось. Да и цены немного выше, чем украинские или на многие наши товары. У них выше сейчас цены.

– Ну, есть молдавские товары… Неплохие колбасы, но цены выше, чем у нас.

– Я говорю конкретно о промышленных товарах. Все, что из Европы, мне больше всего нравится. А продуктовые – ну, не все, а молдавские тоже хорошие.

– Хотелось бы, конечно, чтобы у нас местное было все, больше расширялось и расширялось. Но мы не против и из каких-то зарубежных стран товары употреблять.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.