Un interviu cu Viorel Chetraru despre problema corupției și a CCCEC (Adevărul).
În Timpul, Constantin Tănase semnează articolul „De la euroscepticism spre antieuropenism şi înapoi spre moldovenismul sovietic.” Campania de „luptă împotriva homosexualilor” a îngroşat rîndurile euroscepticilor, notează editorialistul, dar vina nu e doar a celor care au muşcat din nada lui Marchel. „De acest nou fenomen care se transformă sub ochii noştri în antieuropenism militant trebuie să răspundă şi actualii lideri ai R. Moldova care s-au cam jucat de-a integrarea europeană,” este de părere Tănase.
„Nicio guvernare nu a avut pînă acum un proiect politic clar de edificare a acestui stat. În loc să se preocupe de identificarea principiilor pe care urmează să fie consolidat acest stat, politicienii „luptau” pentru apărarea... statalităţii lui. În felul acesta societatea a fost împărţită şi învrăjbită după criterii politice, geopolitice, identitare, religioase şi altele,” adaugă ziaristul.
Ziarul Adevărul înserează un interviu cu directorul Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, care, între altele, afirmă că cel mai grav lucru care distruge instituţia este politizarea. „În nouă ani sînt al cincilea director. Nu e un lucru bun, şi asta pe lîngă faptul că ai fost numit pe principii politice, în nu ştiu ce condiţii, la fel ca şi adjuncţii. În loc de angajaţi profesionişti, centrul se alege cu un fel de politruci care se grăbesc să ajungă la partide ca să raporteze situaţia...” spune directorul CCCEC.
Tot Adevărul dedică un articol începutului de bacalaureat. Primele examene au fost susţinute de către elevii alolingvi din republică. Autorul articolului îi citează pe cîţiva de la liceul „Constantin Sibirschi” din capitală care au declarat că mai curînd nu vor mai avea nevoie vreodată de limba română, pentru că îşi vor continua studiile în Rusia şi că în Moldova se simt marginalizaţi.
Economistul face o analiză a sectorului de construcţii de locuinţe. Autorul articolului constată că domeniul a intrat în declin. După criza din 2009, simplificarea procedurilor de obţinere a certificatelor de urbanism şi permiselor pentru construcţie nu au putut să schimbe radical lucrurile care nu mergeau, se arată în articol. Transferurile de valută din străinătate efectuate de persoanele fizice care au stimulat acest sector înainte de criză s-au redus, provocînd scăderea numărului de clienţi, iar creditul ipotecar este prea slab dezvoltat pentru a mişca înainte un domeniu în care valoarea investiţiilor necesare e de domeniul miliardelor. Însă în timp ce sectorul este în descreştere, preţurile la apartamente nu coboară, conchide autorul articolului.