Un comitet special de pe lângă guvern a dezbătut vineri această problemă.
Poliția a înregistrat 142 de asemenea infracțiuni anul trecut și 59 anul acesta. Este vorba mai ales de trafic de oameni pentru exploatarea sexuală în străinătate, iar în câteva zeci de cazuri au fost traficați copii. Alla Ceapai care a fost la ședința de astăzi s-a interesat dacă lupta cu traficul dă rezultate.
Republica Moldova rămîne a fi o sursă a traficului de fiinţe umane, constată şeful cabinetului Ministrului de Interne Igor Trofimov. Cel mai des victimile sunt exploatate sexual în străinătate, iar în ultimul timp se evidenţiază tendinţa exploatării prin muncă sau cerşit, spune funcţionarul:
„Principalele ţări care vizează aceste acţiuni sunt Federaţia Rusă, Turcia, Cipru şi Emiratele Arabiei Unite. Marea majoritate a cazurilor au fost identificate şi constatate fără ca să fi fost existat o careva cerere a victimei.”
În raionul Hînceşti de la începutul acestui an au fost intentate trei dosare penale pe cazuri de trafic de fiinţe umane. Vicepreşedintele raionului Anatol Chetraru spune că dacă la capitolul identificării cazurilor autorităţile locale şi poliţia cît de cît se descurcă, în ceea ce priveşte prevenirea acestui fenomen autorităţile locale sunt de cele mai multe ori neputincioase:
„Situaţia economică din ţară este precară şi oamenii sunt nevoiţi să-şi caute cum să-şi asigure existenţa. Şi atunci ei merg la diferite propuneri care sunt făcute de traficanţi şi merg în străinătate fără a şti cu ce se vor ocupa.”
Vicepremierul Iurie Leancă, care este şi preşedintele Comitetului naţional de combaterea traficului de fiinţe umane regretă actuala stare de lucruri:
„În momentul în care vom avea regim fără de vize cu ţările Schengen cel puţin, sunt convins că va dispărea şi corupţia cei care prestează aceste servicii de intermediere pentru a obşine viză. Dar vor dispărea în mare măsură şi aceşti traficanţi, fiindcă cetăţeanul singur se va putea deplasa.”
Am întrebat-o pe Daniela Misail Nichitin vicepreşedinta La Strada organizaţie care consiliază victimele traficului, de ce Comitetul Naţional de combatere a traficului de persoane este condus de ministrul de externe şi nu de cel de interne, care se face responsabil de prevenirea fenomenului prin depistarea reţelelor de traficanţi şi pedepsirea lor:
„Traficul de fiinţe umane este vizualizat ca o infracţiune trans-naţională respecitv există ţări de destinaţie informaţia de la care vorbeşte despre nivelul acestui fenomen în Republica Moldova şi respectiv tot ceea ce ţine de relaţia Republicii Moldova cu alte state, raportarea la structurile internaţionale pe anumite subiecte, respectiv care par a fi cu caracter social se face prin ministerul de externe. Iată de ce a fost selectat anume domnul Leancă în calitate de preşedinte a acestui comitet, dar nu de exemplu Ministerul Afacerilor Interne.”
Comitetul pentru combaterea traficului de persoane de pe lîngă guvern este condus printr-o tradiţie începută încă din 2005 de un vicepremier. Anterior comitetul a fost condus de fostul vicepremier şi ministru de interne Valentin Mejinschi şi de ex vicepremierul Iurie Roşca.
Republica Moldova rămîne a fi o sursă a traficului de fiinţe umane, constată şeful cabinetului Ministrului de Interne Igor Trofimov. Cel mai des victimile sunt exploatate sexual în străinătate, iar în ultimul timp se evidenţiază tendinţa exploatării prin muncă sau cerşit, spune funcţionarul:
„Principalele ţări care vizează aceste acţiuni sunt Federaţia Rusă, Turcia, Cipru şi Emiratele Arabiei Unite. Marea majoritate a cazurilor au fost identificate şi constatate fără ca să fi fost existat o careva cerere a victimei.”
În raionul Hînceşti de la începutul acestui an au fost intentate trei dosare penale pe cazuri de trafic de fiinţe umane. Vicepreşedintele raionului Anatol Chetraru spune că dacă la capitolul identificării cazurilor autorităţile locale şi poliţia cît de cît se descurcă, în ceea ce priveşte prevenirea acestui fenomen autorităţile locale sunt de cele mai multe ori neputincioase:
„Situaţia economică din ţară este precară şi oamenii sunt nevoiţi să-şi caute cum să-şi asigure existenţa. Şi atunci ei merg la diferite propuneri care sunt făcute de traficanţi şi merg în străinătate fără a şti cu ce se vor ocupa.”
Vicepremierul Iurie Leancă, care este şi preşedintele Comitetului naţional de combaterea traficului de fiinţe umane regretă actuala stare de lucruri:
„În momentul în care vom avea regim fără de vize cu ţările Schengen cel puţin, sunt convins că va dispărea şi corupţia cei care prestează aceste servicii de intermediere pentru a obşine viză. Dar vor dispărea în mare măsură şi aceşti traficanţi, fiindcă cetăţeanul singur se va putea deplasa.”
Am întrebat-o pe Daniela Misail Nichitin vicepreşedinta La Strada organizaţie care consiliază victimele traficului, de ce Comitetul Naţional de combatere a traficului de persoane este condus de ministrul de externe şi nu de cel de interne, care se face responsabil de prevenirea fenomenului prin depistarea reţelelor de traficanţi şi pedepsirea lor:
„Traficul de fiinţe umane este vizualizat ca o infracţiune trans-naţională respecitv există ţări de destinaţie informaţia de la care vorbeşte despre nivelul acestui fenomen în Republica Moldova şi respectiv tot ceea ce ţine de relaţia Republicii Moldova cu alte state, raportarea la structurile internaţionale pe anumite subiecte, respectiv care par a fi cu caracter social se face prin ministerul de externe. Iată de ce a fost selectat anume domnul Leancă în calitate de preşedinte a acestui comitet, dar nu de exemplu Ministerul Afacerilor Interne.”
Comitetul pentru combaterea traficului de persoane de pe lîngă guvern este condus printr-o tradiţie începută încă din 2005 de un vicepremier. Anterior comitetul a fost condus de fostul vicepremier şi ministru de interne Valentin Mejinschi şi de ex vicepremierul Iurie Roşca.