Principala problemă a partidelor de stînga din Moldova este lipsa de identitate politică (Timpul)

Proiectul strategiei de dezvoltare a republicii autoproclamate Transnistria pînă în 2025 (Adevărul).

În Timpul, Constantin Tănase spune că principala problemă a partidelor de stînga din Moldova este lipsa de identitate politică şi doctrinară. „După două decenii şi ceva de la declararea independenţei R. Moldova să te identifici ca partid de stînga numai pentru că optezi pentru nu ştiu care „uniune eurasiatică” ori pentru „apărarea drepturilor minorităţii rusofone” este în egală măsură primitiv şi scandalos politic,” scrie ziaristul.

Tănase sugerează că în loc să fie chemaţi să se întoarcă în Parlament, comuniştii ar trebui lăsaţi să se radicalizeze, ca să dispară şi să apară în Moldova un partid de stînga normal şi... sistemic.

Efectele importurilor de produse ucrainene asupra companiilor moldoveneşti sînt subiectul unui articol din Economistul. După anul 2000 Ucraina a devenit cel mai mare furnizor de mărfuri pentru R. Moldova, iar preţurile mult mai mici şi cererea continuă pentru produsele ucraineşti stimulează creşterea importurilor din ţara vecină. Situaţia îi defavorizează pe producătorii autohtoni, care se plîng că rămîn cu stocurile de producţie nevîndută şi nu-şi pot recupera cheltuielile. Cele mai afectate sînt întreprinderile din industria conservelor şi dulciurilor, se arată în articol.

Autorul articolului îl citează pe analistul Roman Chircă care spune că unii agenţi economici nici nu vor, nici nu au mijloacele necesare să reutileze procesul de producţie, aşa cum au făcut producătorii ucraineni, sporind calitatea produselor şi micşorînd cheltuielile.

Ziarul Adevărul comentează o iniţiativă a autorităţilor separatiste din Transnistria, şi anume proiectul strategiei de dezvoltare a republicii autoproclamate pînă în 2025. Unul din elementele de bază ale acestui document este „crearea de aşezări pentru pensionarii din Rusia”, se arată în articolul semnat de Ion Preaşcă.

Autorul precizează că se are în vedere dezvoltarea unei reţele de case de odihnă, sanatorii şi chiar de localităţi întregi pentru bătrînii din Federaţia Rusă. Pentru îngrijirea acestora, potrivit autorilor strategiei, statul rus ar plăti de 3-4 ori mai puţin, unul dintre atuurile regiunii fiind serviciile ieftine, alături de clima prielnică, mediul cultural şi lingvistic apropiat de cel de acasă, existenţa infrastructurii de bază, cum ar veni sanatoriile.