Guvernul şi comunitatea de experţi au viziuni diferite asupra Strategiei de dezvoltare naţională 2020.
Principalul document care descrie priorităţile de dezvoltare a ţării în următorii 8 ani, Strategia de Dezvoltare Naţională Moldova 2020, a fost dezbătut azi în Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe. Documentul a fost votat în prima lectură, dar atunci şi societatea civilă, şi deputaţii liberali şi cei socialişti au criticat Strategia pe motiv că nu ar asigura o dezvoltare „durabilă” a ţării. Astăzi organizaţiile neguvernamentale şi-au formulat mai pe larg obiecţiile. Care au fost acestea, ne spune Lucia Diaconu.
Proiectul Strategiei de Dezvoltare Naţională Moldova 2020 cuprinde 7 priorităţi-cheie: studii relevante pentru carieră, drumuri bune, finanţe accesibile şi ieftine, business cu reguli clare de joc, energie furnizată sigur şi utilizată eficient, sistem de pensii echitabil şi sustenabil şi justiţie responsabilă şi incoruptibilă.
La părerea autorilor documentului, acestea ar fi cele mai critice probleme care împiedică economia ţării să crească aşa încît să asigure bunăstarea populaţiei. Prin această Strategie, autorităţile speră ca pînă în 2020 PIB-ul să fie mai mare cu 12%, ceea ce ar diminua nivelul sărăciei cu 4 la sută, după estimările autorilor.
Mai multe organizaţii neguvernamentale consideră însă că acest document ar avea o abordare limitată, fiindcă a trecut cu vederea domenii ca protecţia mediului, sănătatea, dezvoltarea regională şi altele.
Iuliana Cantaragiu, membru al Consiliului Naţional de Participare: „Conţinutul Strategiei nu prea are nimic în comun cu dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă ţine cont de cei trei piloni ai săi: dezvoltarea economică, protecţia socială şi protecţia mediului. Ceea ce considerăm noi că abordarea pe care o dă această strategie, precum că odată cu acumularea resurselor vor fi investiţi bani în domeniile respective este un pic incorectă. Pentru că sectorul economic se bazează pe resurse naturale, pe de o parte. Pe de altă parte, sectorul economic este cel mai mare poluator. Şi trebuie să ţinem cont de aceşti factori.”
Iată cum a răspuns la aceste reproşuri ale societăţii civile ministrul economiei Valeriu Lazăr: „Am avut întotdeauna foarte multe priorităţi şi în viziunea noastră strategia înseamnă totul. Să nu uităm ceva, doamne fereşte. Şi ne-am propus toate celea şi n-am realizat mai nimic. Este sugestia celor care ne asistă cu cele mai bune practici internaţionale să avem un focus foarte precis şi eu în calitate de ministru al economiei mă bucur că în sfîrşit şi în Republica Moldova s-a înţeles că economia este cea care generează resursele, spaţiul fiscal general pentru a acoperi necesarul de resurse pentru alte priorităţi.”
Reprezentanţii ong-urilor au mai reproşat autorilor Strategiei că nu au arătat cum anume va fi atins nivelul de bunăstare spre care se tinde, sugerînd că documentul ar trebui să fie însoţit de un plan de acţiuni, aşa încît să nu rămînă, ca multe alte strategii, doar pe hîrtie.
Ca să fie pusă în practică, Strategia trebuie să mai treacă o dată prin Parlament. Deşi a primit majoritatea voturilor la prima lectură, liberalii s-au arătat nemulţumiţi de documentul votat atunci.