Elie Wiesel condamnă public derapajul ultranaționalist al Ungariei

Elie Wiesel la New York în 2010

„A devenit din ce în ce mai evident că autoritățile ungare încurajează reabilitarea unor episoade tragice și criminale din trecutul Ungaria, în mod special implicarea guvernului în deportarea și exterminarea a sute de mii dintre cetățenii săi evrei”

In întreaga presă internațională se vorbește astăzi despre gestul de protest al scriitorului Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, față de celebrarea de către autoritățile de stat ale Ungariei a lui Jozsef Nyirö, un fost susținător al regimului Szalasi, pro-nazist, din timpul celui de-al doilea război mondial. Un subiect de interes și pentru lumea românească. Cu detalii Victor Eskenasy:

In anul 2004, Elie Wiesel a acceptat distincția oferită de președintele de atunci al Ungariei, Ferenc Madl, Marea Cruce a Ordinului de Merit. Scriitorul născut în România, la Sighet, astăzi în vîrstă de 83 de ani, deportat în timpul celui de-al doilea război mondial în lagărele de

Elie Wiesel în lagărul de la Buchenwald (al șaptelea pe rîndul al doilea) fotografiat la 16 aprilie 1945

concentrare de la Auschwitz, Buna și Buchenwald, unde familia i-a fost exterminată de naziști, a acordat zilele acestea un interviu agenției Associated Press, declarațiile sale fiind ulterior preluate de mediile de presă internaționale.

Cu ocazia interviului, Elie Wiesel a anunțat că returnează Ungariei distincția primită în 2004, în semn de protest față de participarea unor oficialități de stat ungare la ceremoniile în onoarea scriitorului interbelic Jozsef Nyirö, membru al Parlamentului sub regimul Szalasi, al liderului Partidului pro-nazist „Săgețile încrucișate”.

Pentru Wiesel, ca și pentru alți oameni de cultură și istorici din România și Germania care au protestat împotriva ceremoniei desfășurată la 27 mai la Odorheiul Secuiesc, Nyirö nu este decît „un ideolog fascist” și „un antisemit”.

Într-o scrisoare adresată președintelui Parlamentului Ungariei, Laszlo Kövér, Elie Wiesel declară răspicat: „Am aflat cu profund dezgust și indignare despre participarea Dvoastră”, împreună cu, Geza Szocs, secretar de stat la Cultură și cu Gabor Vona, liderul partidului de extremă dreaptă Jobbik. In consecință repudiez Marea Cruce a Ordinului de Merit”.

În interviul cu AP, bătrînul scriitor a mai spus că nu condamnă poporul ungar pentru ceea ce au făcut sau fac în prezent conducătorii săi și a precizat: „Nu cred în vina colectivă, dar consider de datoria mea să iau poziție în chestiuni ce se petrec astăzi. A sărbători și a onora lideri al Ungariei fasciste este o greșeală”.

Coperta cărții lui J. Nyirö „Stîlpi de morminte”


În scrisoarea trimisă președintelui Parlamentului Ungariei, Wiesel atrage atenția că „a devenit din ce în ce mai evident că autoritățile ungare încurajează reabilitarea unor episoade tragice și criminale din trecutul Ungaria, în mod special implicarea guvernului în deportarea și exterminarea a sute de mii dintre cetățenii săi evrei”.

Celebrul scriitor, calificat la acordarea Premiului Nobel drept „un mesager al păcii”, a declarat pentru AP și că un al doilea motiv de repudiere a Ordinului de Merit îl constituie faptul că „fostul dictator din timpul războiului, Miklos Horthy, care a trimis jumătate de milion de evrei la Auschwitz în 1944, este pe cale de a deveni din nou o figură de erou în țara sa”.

Jozsef Nyirö, ale cărui cărți sînt din nou în lista lucrărilor recomandate a fi studiate în școli, a fost deputat în Parlamentul Ungariei în perioda alianței acesteia cu Germania nazistă, iar în momentul pătrunderii trupelor sovietice în 1945 s-a refugiat, stabilindu-se în cele din urmă în Spania, unde a încetat din viață în 1953.

Relatarea Associated Press, reluată astăzi de numeroase cotidiane, precizează că atît președintele Parlamentului ungar, cît și liderul partidului extremist Jobbik au refuzat să comenteze pe loc scrisoarea lui Elie Wiesel.

Cel de-al treilea înalt funcționar de stat pus în cauză, fostul disident

Gez Szőcs Géza în aprilie 2012

anti-ceaușist de la Cluj, Geza Szocs, care a evoluat pe panta naționalismului de extremă după emigrarea sa în Ungaria, și-a dat între timp demisia din funcția de secretar de stat pentru afacerile culturale din Ministerul Resurselor Umane.

Demisia i-a fost acceptată de premierul Viktor Orban care, potrivit agenției MTI, i-a cerut să-și continuie activitatea într-o nouă poziție, în calitate de prim consilier cultural al primului ministru. Iar Szocs a anunțat că va continua [citez] „să servească, sub auspicii diferite, valorile și chestiunile importante” ale actualului regim.