Viorel Cibotaru: „Ei vor coopera cu noi în măsura în care noi ne-o dorim. Însă noi nu prea ne-o dorim.”
O misiune de experţi ai Alianţei Nord-Atlantice a efectuat recent o vizită la Chişinău pentru evaluarea progreselor în realizarea Planului de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO, pe scurt IPAP. O vizită trecută sub tăcere de autorităţile de la Chişinău, care nu au făcut publice nici măcar rezultatele acestei evaluări. Am discutat despre această situaţie cu expertul Viorel Cibotaru, cercetător superior asociat al Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic asupra Forţelor Armate şi ministrul apărării, Vitalie Marinuţa:
„Orice obiectiv poate fi realizat doar dacă are susţinere financiară,” afirmă Vitalie Marinuţa, ministrul moldovean al apărării. Potrivit ministrului, tocmai din cauza acestei lipse de finanţare, multe din sarcinile pe care Republica Moldova şi le-a asumat odată cu semnarea IPAP - un document reactualizat în 2010 şi care cuprinde în special reforme ale sistemului de apărare şi securitate - au rămas doar pe hârtie. Vitalie Marinuţa operează şi cu câteva exemple:
„Chiar aceeaşi strategie de promovare a relaţiilor cu NATO în mass-media. Noi am aprobat-o, dar există un şir de acţiuni care necesită să fie finanţate: banere, emisiuni la posturi TV sau radio. De aceea, reiterez: fără susţinere financiară putem să vorbim foarte mult, foarte frumos, la toate nivelurile, în ţară, cât şi peste hotare, dar de la aceasta lucrurile nu se vor mişca.
Un obiectiv din IPAP este şi controlul spaţiului aerian. Iarăşi revenim la acea lege pe care noi am promovat-o, nu pentru a procura tehnică militară de milioane de lei, dar pentru a avea o legislaţie în vigoare care ne-ar permite controlul spaţiului aerian în conformitate cu cerinţele actuale. Tehnica învechită, radarele care sunt învechite trebuie cât de cât întreţinute. Dar aceasta necesită un efort mai susţinut din partea statului.”
Ministrul Marinuţa are în vedere un proiect despre protejarea spaţiului aerian promovat iarna trecută în parlament prin care şi-a atras furia legiuitorilor, inclusiv a celor liberali care l-au desemnat în funcţie, pentru că sugera că, pentru o protejare eficientă a cerului de deasupra capetelor moldovenilor de intruşi, ar putea fi nevoie de sute de milioane de dolari, materializate în aeronave de luptă şi echipament de radiolocaţie. Legiuitorii au întrezărit în acea iniţiativă a ministrului o încercare de a expune bugetul la cheltuieli nejustificate pe timp de criză.
Dar iată ce crede expertul Viorel Cibotaru despre felul cum se realizează în Republica Moldova IPAP, şi mai ales cum se comunică publicului aceste acţiuni:
„Evaluările acestea se fac într-un mod netransparent, închis, tocmai pentru a nu arăta că programul acesta este foarte şi foarte uşurel, în el nu se investeşte nimic şi este mai mult formal. NATO niciodată nu ne va critica pentru aceasta, pentru că ei vor coopera cu noi în măsura în care noi ne-o dorim. Însă noi nu prea ne-o dorim. Au fost câteva teste de loialitate în acest sens: amintiţi-vă parada militară, alte decizii legate de securitate, de exemplu, cu câtă greutate, paranteze şi greutate erau comentate. Ca să ajungem până la sfârşit ca întreaga conducere a ţării să fie loială protocolului, toţi conducătorii când merg la Bruxelles, se duc şi la NATO, fără să-şi asume şi nişte obligaţii care ar întrece acest cadru.“
„Orice obiectiv poate fi realizat doar dacă are susţinere financiară,” afirmă Vitalie Marinuţa, ministrul moldovean al apărării. Potrivit ministrului, tocmai din cauza acestei lipse de finanţare, multe din sarcinile pe care Republica Moldova şi le-a asumat odată cu semnarea IPAP - un document reactualizat în 2010 şi care cuprinde în special reforme ale sistemului de apărare şi securitate - au rămas doar pe hârtie. Vitalie Marinuţa operează şi cu câteva exemple:
„Chiar aceeaşi strategie de promovare a relaţiilor cu NATO în mass-media. Noi am aprobat-o, dar există un şir de acţiuni care necesită să fie finanţate: banere, emisiuni la posturi TV sau radio. De aceea, reiterez: fără susţinere financiară putem să vorbim foarte mult, foarte frumos, la toate nivelurile, în ţară, cât şi peste hotare, dar de la aceasta lucrurile nu se vor mişca.
Un obiectiv din IPAP este şi controlul spaţiului aerian. Iarăşi revenim la acea lege pe care noi am promovat-o, nu pentru a procura tehnică militară de milioane de lei, dar pentru a avea o legislaţie în vigoare care ne-ar permite controlul spaţiului aerian în conformitate cu cerinţele actuale. Tehnica învechită, radarele care sunt învechite trebuie cât de cât întreţinute. Dar aceasta necesită un efort mai susţinut din partea statului.”
Ministrul Marinuţa are în vedere un proiect despre protejarea spaţiului aerian promovat iarna trecută în parlament prin care şi-a atras furia legiuitorilor, inclusiv a celor liberali care l-au desemnat în funcţie, pentru că sugera că, pentru o protejare eficientă a cerului de deasupra capetelor moldovenilor de intruşi, ar putea fi nevoie de sute de milioane de dolari, materializate în aeronave de luptă şi echipament de radiolocaţie. Legiuitorii au întrezărit în acea iniţiativă a ministrului o încercare de a expune bugetul la cheltuieli nejustificate pe timp de criză.
Dar iată ce crede expertul Viorel Cibotaru despre felul cum se realizează în Republica Moldova IPAP, şi mai ales cum se comunică publicului aceste acţiuni:
„Evaluările acestea se fac într-un mod netransparent, închis, tocmai pentru a nu arăta că programul acesta este foarte şi foarte uşurel, în el nu se investeşte nimic şi este mai mult formal. NATO niciodată nu ne va critica pentru aceasta, pentru că ei vor coopera cu noi în măsura în care noi ne-o dorim. Însă noi nu prea ne-o dorim. Au fost câteva teste de loialitate în acest sens: amintiţi-vă parada militară, alte decizii legate de securitate, de exemplu, cu câtă greutate, paranteze şi greutate erau comentate. Ca să ajungem până la sfârşit ca întreaga conducere a ţării să fie loială protocolului, toţi conducătorii când merg la Bruxelles, se duc şi la NATO, fără să-şi asume şi nişte obligaţii care ar întrece acest cadru.“