Jurnaliştii şi magistraţii, o relaţie tensionată

„Justiţia trebuie să fie văzută de cetăţeni, nu numai înfăptuită”, spunea zilele trecute la o conferinţă internaţională a judecătorilor, desfăşurată la Chişinău, expertul german Peter Schneiderhan. Expertul a stăruit asupra importanţei asigurării unei comunicări bune între organele judiciare şi public prin intermediul mass-media, deoarce percepţia majorităţii cetăţenilor asupra funcţionării justiţiei este determinată, de cele mai multe ori, de informaţiile din presă. Conferinţa a readus în discuţie problema relaţiei tensionate din ultimii ani dintre jurnaliştii şi magistraţii moldoveni, determinată de criticile reciproce. Jurnaliştii reclamă îngrădirea accesului la dosare şi la unele procese de judecată de interes public, iar magistraţii se arată nemulţumiţi de faptul că jurnaliştii ar reflecta subiectele din domeniul judiciar mai mult prin prisma senzaţionalului.

Alina Ţurcanu

Jurnalista Alina Ţurcanu, redactor-şef al publicaţiei „Adevărul”, spune că presa, la modul practic, nu are acces la informaţia din dosarele aflate în cercetare şi cele aflate pe rol în instanţele de judecată. Jurnalista recunoaşte că şi breasla are carenţe: ziariştii din lene şi goană după senzaţional lucrează superficial la materialele din domeniul justiţiei şi, de cele mai multe ori, nu urmăresc subiectele în profunzime:

„Informaţia care vine din domeniul justiţiei este mai greu de mestecat fără o pregătire specială, dar, trebuie să recunoaştem, este dificil şi accesul la dosarele din justiţie. Mai ales dacă vrei să scrii despre un dosar pe rol, nu ai de loc aces la acest dosar. Trebuie să te înţelegi cu avocatul, să-şi obţină careva probe. O altă lacună a jurnaliştilor de la noi e faptul că nu-şi urmăresc subiectele, prin asta ar fi eficientă munca noastră, dacă am ajunge şi noi să vedem un ministru pus la răcoare în urma investigaţiilor jurnalistice, care au declanşat o anchetă profundă din partea organelor de drept, atunci poate am avea şi o altă satisfacţie, dar deocamdată nu se întâmplă aşa. Nu e numai vina jurnaliştilor, dar şi a jurnaliştilor întro oarecare măsură...”

Liliana Viţu

Şi Liliana Viţu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, constată cu regret că jurnaliştii încă nu-şi impun standarde de calitate înaltă atunci când urmăresc subiectele din domeniul justiţiei şi nu oferă publicului mai multe materiale despre dosarele cu rezonanţă, iar de cealaltă parte judecătorii sunt reticenţi în comunicarea cu mass-media:

„Constatăm cu regret că libertatea care a adus concurenţa pe mass-media, a adus şi o mai mare sete de senzaţional şi o goană după raiting care nu neaparat a adus şi calitate în munca jurnaliştilor, iată de ce cred că judecătorii şi nu numai au o doză de dreptate când spun că jurnaliştii sunt în goană de senzaţional, pe de altă parte, aceasta nu trebuie să servească drept pretext pentru judecători să continue cu aceleaşi năravuri, ci i-aş îndemna să perceapa altfel munca de jurnalist atunci cand examinează dosare, să fie mai puţin darnici cu politicienii, procurorii sau politiştii atunci când aceştia cer închiderea unui ziar”.

Legislaţia R.Moldova prevede că procesele de judecată sunt publice, excepţie făcând cele în care sunt judecate infracţiunile sexuale şi cele în care participă minorii. Instanţele trebuie să permită reprezentanţilor mass-media să-şi îndeplinească rolul de a informa opinia publică. Totuşi, ca să filmeze sau să fotografieze în procesele de judecată jurnaliştii trebuie să aibă acordul prealabil al judecătorului. Magistraţii îşi motivează refuzul prin faptul că uneori prezenţa presei la procesele de judecată ar fi deranjantă pentru judecători, dar şi pentru părţile implicate în proces. Accesul la dosarele instrumentate de organele de drept este lăsat la latitudinea ofiţerilor de urmărire penală.

O altă problemă legată de accesul presei la înfăptuirea actului justiţiei ar fi încăperile neadecvate în care se ţin şedinţele de judecată, o recunoaşte chiar preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi:

Mihai Poalelungi

„Mai ales în Chişinău este complicat, deoarece dosarele se judecă în birouri de 9-10 metri pătraţi. Jurnaliştii sunt nemulţumiţi de multe ori că nu au acces în sala de judecată, dar judecătorul cu ce este vinovat că nu are sală? În sectorul Centru al capitalei sunt 20 de judecători şi o singură sală de judecată. Noi am avut un caz când una din primele persoane în stat a venit la proces şi era nemulţumită că sala era mică, deşi judecătorul trebuia să înainteze aceste pretenţii faţă de demnitarul de stat. Adică, dacă vine cineva care nu încape în birou, eu nu am explicaţie pentru cel care nu are loc, pe dânsul nu-l interesează, el ştie că eu trebuie să creez condiţii, deaceea eu zic că noi trebuie să fim şi puţin mai toleranţi.”

Preşedintele CSJ spune că jurnaliştii ar trebuie să fie mai critici faţă de cei din sistemul judiciar. Pe de altă parte, preşedintele CSJ recunoaşte că rămâne a fi problematică comunicarea dintre instanţe şi public, dar explică această situaţie prin faptul că deşi au fost instituite funcţii de purtător de cuvând în toate judecătoriile, din cauza retribuţiei foarte mici, nu pot fi atrase persoane calificate pentru aceste funcţii.

Mai mulţi experţi din domeniul media şi din justiţie spun că o presă liberă chiar depinde de o justiţie independentă şi invers, cele două instituţii fiind singurele în drept de a sancţiona abuzurile celorlalte puteri.