Un studiu al IDIS Viitorul arată că legislaţia, pe lângă faptul că e vagă, mai e şi aplicată în mod defectuos.
După un an de la alegerile locale, peste 20 de preşedinţi, vicepreşedinţi de raioane, primari şi viceprimari continuă să ocupe şi alte funcţii incompatibile cu funcţia publică în care se află, cumul interzis de actele normative în vigoare, constată un studiu al Institutului IDIS Viitorul. Experţii au ajuns la concluzia că legislaţia vagă şi aplicarea defectuoasă a acesteia lasă loc pentru conflicte de interese la nivel local, care, foarte frecvent, sînt trecute cu vederea şi de organele de control, şi de mass-media. Relatează Lucia Diaconu.
În pofida faptului că aleşii locali sînt obligaţi de lege să renunţe în termen de 30 de zile de la data primirii mandatului la celelalte funcţii pe care le deţin şi sînt incompatibile cu statutul său, la începutul acestui an Comisia Electorală Centrală constatase 54 de cazuri de încălcare a legislaţiei. Dintre acestea, 22 au rămas nerezolvate şi azi, la mai bine de un an de la alegerile locale, arată un studiu realizat de IDIS Viitorul cu titlul „Conflictul de interese şi regimul de incompatibilităţi în instituţiile administraţiei publice locale”.
Cercetarea mai arată că cele mai multe conflicte de interese se înregistrează în momentul atribuirii sectoarelor de teren pentru construcţia caselor de locuit, în cazurile de vînzare a terenurilor aferente construcţiilor, dar şi în cazurile de obţinere a fondurilor şi a altor surse financiare, notează Liubomir Chiriac, unul din autori.
„Situaţia-i de aşa natură că prea mult este implicat politicul, prea mult sînt promovate ideile pe care un partid sau altul insistă ca să fie dominante la nivel local, şi în cazul acesta alesul local rămîne mai mult loial partidului care l-a promovat decît în faţa cetăţenilor. Şi din punctul ăsta de vedere apar conflicte de interese la achiziţii publice, în procesul decizional, atunci cînd se fac transferuri de la nivelul II la nivelul I, fiindcă transferul se face prin prisma unei formule care are culoare politică.”
Legea defineşte conflictul de interese ca „situaţie în care interesul personal al unui funcţionar intră în contradicţie cu funcţia pe care o deţine şi poate influenţa asupra obiectivităţii şi corectitudinii luării unei asemenea decizii.”
Dar cazurile sînt greu scoase la iveală pentru că, de cele mai multe ori, deţinătorii de funcţii publice îşi au înregistrate firmele pe numele unor rude mai îndepărtate, constată expertul Institutului IDIS Angela Secrieru. Legea stipulează că în localităţi cei cărora le revine funcţia să verifice dacă există conflicte de interese la luarea deciziilor sînt reprezentanţii Cancelariei de Stat în teritoriu. Dar, ca şi declararea conflictelor de interese de cei ajunşi în funcţii publice, acest mecanism este mai mult unul de formă, constată experta, care conchide că fenomenul a prins rădăcini adînci:
„Este un fenomen tolerat, este un interes de a tolera acest fenomen, deoarece este un fenomen care generează avantaje personale puternice. Mulţi acceptă funcţii publice să deţină, ca aleşi locali, în consilii locale anume pentru a promova interesele lor materiale, financiare, pentru a promova interesele lor de firmă.”
Ce consecinţe poate avea această stare de lucruri?, am întrebat-o pe experta de la IDIS Angela Secrieru:
„În ultimă instanţă această situaţie provoacă sărăcia la nivelul oamenilor simpli. Deci ăsta este ultimul efect. Deoarece, de exemplu, banii publici în loc să meargă la acoperirea unei necesităţi vitale, ei pot pe diferite căi să ajungă la dispoziţia unui deţinător de funcţie publică, care iată cîştigă în mod neonest un contract. În plus, prin faptul că este afectată încrederea cetăţeanului în administraţia publică, centrală şi locală, acest lucru influenţează negativ inclusiv asupra proceselor de creştere economică în Republica Moldova.”
De curînd Parlamentul a aprobat componenţa nominală a Comisiei Naţionale de Integritate care va avea sarcina să verifice declaraţiile de avere şi cele de interese ale funcţionarilor publici. Ce-i drept, comisia va demara efectiv abia în anul viitor, dar cu promisiunea că nu va scăpa din priviri şi declaraţiile de avere pentru anul 2011.