Dumitru Ursu: criza din zona euro are impact şi asupra economiei moldoveneşti

Dumitru Ursu: „Are un impact direct pentru că într-un fel sau altul noi suntem parte a Europei atât geografic, cât şi economic, iar relaţiile agenţilor economici cu Europa sunt destul de strânse. Undeva 35 la sută din volumul tranzacţiilor în valută în Republica Moldova sunt efectuate în euro. Deci are un impact direct atât asupra agenţilor economici, cât şi a ţării în întregime, deoarece beneficiem atât de credite în dolari, cât şi în euro. Şi sigur pentru noi este important să avem o valută cât de cât stabilă şi previzibilă, pentru a avea business-planuri, pentru a face nişte proiecte în viitor, inclusiv şi cu referinţe la riscul valutar.”

Europa Liberă: În acest caz Republica Moldova trebuie să aibă o mai bună cooperare cu ţările unde exportă şi de unde importă, sau cu Fondul Monetar Internaţional, ca şi o instituţie care deţine o vastă experienţă? Resursele financiare pentru suplinirea rezervelor valutare nu sunt de neglijat.

Dumitru Ursu: „Absolut corect. Cu Fondul Monetar noi avem o relaţie de 20 de ani de cooperare şi de ajutor, dar banii care vin de Fondul Monetar sunt de 10, sau 20 de milioane şi tranşele respectiv nu sunt atât de importante pentru ţară. Sunt preconizate pentru atenuarea anumitor fluctuaţii valutare esenţiale pe piaţă. Important este de a avea relaţii cu instituţiile financiare internaţionale, mă refer la partenerii noştri de dezvoltare - atât Banca Mondială, cât şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a avea un climat investiţional favorabil al ţării. Deoarece lipsa unor acorduri, a unor memorandumuri, a unor relaţii cu aceste organisme internaţionale este în detrimentul Republicii Moldova din simplul motiv pentru că riscul de ţară în cazul acesta este mult mai esenţial, iar acei care ne studiază şi doresc să investească în Republica Moldova atrag o atenţie deosebită la aceste relaţii. Cu referinţă la relaţiile economice partenerii noştri în afara Republicii Moldova este important de a avea relaţii economice cu ţări, unde este o stabilitate financiară, inclusiv şi monetară. Să nu uităm criza din 1998, criza regională aşa numită din Rusia, care practic foarte mulţi agenţi economici din Republica Moldova au suferit esenţial din cauza acelui defoult, care a fost declarat de Federaţia Rusă şi au avut pierderi enorme, în urma devalorizării bruşte a rublei ruse. Deci este important să avem relaţii cu acele ţări, în care într-adevăr avem o stabilitate monetară şi financiară previzibilă.”

Europa Liberă: Dar investitorii îşi pierd sau nu încrederea în moneda euro?

Dumitru Ursu: „Este greu de spus pentru că însuşi spaţiul zonei euro este destul de pestriţ. Pentru că sunt ţări care au o atitudine mult mai serioasă faţă de zona euro, părinţii monedei euro şi monedei unice europene - Germania, Franţa, deci aceşti stâlpi ai monedei euro, care într-adevăr şi-au adus un suport considerabil, inclusiv şi din partea contribuabililor ţărilor respective, pentru că şi acum, când se vorbeşte despre salvarea unei ţări membre sau a unei economii, este foarte important ca să fie nişte decizii unice, nişte decizii politice. Şi e clar că aici nu trebuie să nu uităm şi de gradul de îndatorare a ţărilor, dar în Republica Moldova gradul de îndatorare este de circa 30-35 la sută, pe când în ţările care au fost afectate de aceste fluctuaţii enorme gradul este de o sută de procente. Deci, sunt nişte lucruri absolut serioase care într-adevăr afectează şi membrii Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar economia naţională mai depinde de transferurile efectuate de către persoanele fizice către Republica Moldova? Mă refer la moldovenii aflaţi la muncă peste hotare, bună parte din ei sunt angajaţi în ţările UE, trimit euro acasă.

Dumitru Ursu: „A depins, depinde şi va depinde încă mult timp de aceşti bani, care vin de la rezidenţii Republicii Moldova din afara ţării. Clar că în ultimul timp contribuţia este în diminuare, deoarece şi aceşti cetăţeni ai noştri activează în ţările care sunt afectate de criză, cum ar fi Spania, Italia sau Grecia şi această sumă în fiecare an scade. Anul trecut noi am avut circa un miliard 500 de milioane de dolari, anii precedenţi crizei am avut până la un miliard 800 de milioane de dolari, deci este o diminuare de 10-15 la sută. Este important de a face reformele respective în Republica Moldova pentru a beneficia, de a exporta şi de a avea o sursă clară a veniturilor valutare ale ţării.”

Europa Liberă: Pe fonul fluctuaţiilor valutare pe piaţa internaţională şi mai ale de pe cea internă, ce recomandaţi moldovenilor? Să-şi păstreze economiile mai mult în moneda naţională, în lei?

Dumitru Ursu: „Să nu uităm că înseşi rezervele valutare ale Băncii Naţionale astăzi sunt în proporţie practic 50 la 50 dolari/euro, vorbesc. Cu toate că tranzacţiile valutare totuşi avem o cotă de 60 la sută până la momentul actual în dolari. Asta se explică şi prin aceea că noi suntem dependenţi de resursele energetice, iar pe pieţele internaţionale petrolul şi gazele naturale se vând în dolari. Cetăţenii Republicii Moldova sigur că la momentul actual ar fi mult mai bine să-şi păstreze depunerile în lei, cu atât mai mult că dobânzile la depunerile în lei în bănci sunt destul de favorabile, vorbim astăzi de 12-14 la sută, pe când nivelul inflaţiei este de 3,5 la sută pe primele cinci luni - avem o dobândă reală destul de pozitivă pentru ei. Cu atât mai mult, nouă înşişi specialiştilor ne este foarte greu de a prezice ce se va întâmpla cu acest raport dolar/euro.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare - care va fi soarta Băncii de Economii?

Dumitru Ursu: „Conform unor declaraţii ale oficialilor moldoveni această bancă se pregăteşte pentru a fi privatizată. Rămâne de văzut timpul, momentul şi ca într-adevăr să aducă beneficii statului, pentru că statul deţine cota majoritară în această bancă, dar ea este operaţională, este o bancă care a fost, este şi va fi o bancă a poporului, deoarece în această bancă sunt cel mai mare număr de deponenţi, cu toate că s-a diminuat cota pe piaţă a depozitelor în această bancă, dacă mă refer la alte bănci. Dar banca şi-a păstrat structura.”

Europa Liberă: Ziceţi că privatizarea ar fi un deznodământ fericit?

Dumitru Ursu: „Este greu de spus, noi am vorbit nu numai de Banca de Economii, dar şi de alţi agenţi economici care tot timpul au fost în diferite programe de privatizare - MoldTelecom-ul sau Poşta Moldovei, sau Calea Ferată. Au fost pe parcursul anilor diferite propuneri. Este important să găsim momentul potrivit pentru privatizarea reuşită, pentru că în opinia mea acum este foarte greu de anticipat rezultatul unei privatizări a unor agent economic puternic, important din economia Republicii Moldova, pentru că astăzi nu sunt bani liberi în Europa, sunt probleme în ţările respective. Şi este important de a aduce un investitor strategic, pentru că dezvoltarea unui agent economic care este supus privatizării este cel mai benefic când vine din acelaşi domeniu un investitor strategic, care ar promova interesele respective, fie şi de grup, dar spre binele cetăţenilor şi Republicii Moldova, economiei Republicii Moldova.”