Combaterea muncii la negru și o lege imperfectă

O formă de evaziune fiscală ce prejudiciază bugetul de stat cu aproape 5 miliarde de lei.

Reprezentanți ai asociației patronatelor speră că înăsprirea pedepselor pentru firmele care plătesc salarii în plic se va extinde în curând și asupra celor care acceptă să muncească la negru. O lege votată ieri de Parlament măreşte amenzile pentru companii, dar, datorită opoziției sindicatelor, îi absolvă pe angajați. Lucia Diaconu s-a interesat ce efecte poate avea noua lege.

Noua lege prin care autorităţile speră să reducă fenomenul muncii la negru prevede o amendă de pînă la 10 000 de lei pentru fiecare angajat ilegal. O măsură care ar putea să-i determine pe angajatorii neoneşti să se gîndească de două ori atunci cînd iau o persoană la muncă, spun responsabilii de la Ministerul Muncii, autorii proiectului, o dată ce pînă acuma aceştia plăteau o singură amendă indiferent de numărul salariaţilor fără contract.

Mărimea amenzilor a fost acceptată de patronate. Şeful acestora, Leonid Cerescu, consideră că ar fi una raţională, dar spune că a primit promisiuni că de rînd cu angajatorii vor fi sancţionaţi şi angajaţii care acceptă să muncească la negru.

Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor

„Este avizul nostru, dar este condiţionat avizul. Că responsabilităţile trebuie să meargă nu numai la angajator, dar şi la angajaţi. Acceptînd aşa o formă de activitate în calitate de angajat în zona gri să zicem aşa are şi el partea lui de vină respectivă.”

Ideea a fost sonorizată şi de premierul Vlad Filat, dar sindicatele s-au împotrivit, invocînd că salariaţilor li s-ar încălca unele drepturi. Iată argumentele lui Petru Chiriac, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova: „Noi am insistat ca să fie scoşi angajaţii şi Ministerul Justiţiei ne-a susţinut. Este Declaraţia universală despre drepturile omului şi noi nu putem să le încălcăm. Şi peste hotare nu se amendează angajatul, dar se amendează patronul. Cu ce este vinovat acest angajat? El vrea să trăiască, el vrea să aibă surse pentru familie şi aşa mai departe.”

Sergiu Sainciuc

Viceministrul muncii Sergiu Sainciuc sugerează însă cu nu s-a renunţat definitiv la sancţionarea angajaţilor: „La moment bine că s-a adoptat ceea ce s-a adoptat, cu înăsprirea sancţiunilor. Ulterior vom reveni şi la problema dată. Va fi stipulată printr-o altă modificare.”

Legea adoptată miercuri de Parlament face parte dintr-un plan naţional de măsuri pe care autorităţile l-au adoptat încă anul trecut pentru a combate fenomenul salariului în plic. Potrivit unor statistici ale Ministerului Muncii, această formă de evaziune fiscală ar prejudicia anual bugetul ţării cu aproape 5 miliarde de lei.

În ce măsură înăsprirea amenzilor ar putea avea efectul aşteptat?, l-am întrebat pe expertul economic de la IDIS Viitorul, Gheorghe Costandache.

„Asta nu se face prin înăsprirea responsabilităţilor. Asta se face prin înăsprirea responsabilităţilor şi a mecanismului de aplicare. Iată, aici trebuie să căutăm şi aici trebuie să punem ca instrumentele respective de control şi monitoring să lucreze, deci să fie eficiente. De altfel, orice majorare a sancţiunilor duce la majorarea volumului de corupţie. Fiindcă dacă el se ducea înainte la patron şi lua convenţional să spunem 100 de lei, acuma să spunem că amenda-i 1000 de lei - el va lua 200 ca să nu aplice 1000.”

Gheorghe Costandache admite că după ce va intra în vigoare noua lege, iar aceasta se va întîmpla imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial, ar putea să se intensifice controalele la întreprinderi, dar spune că este puţin probabil ca aceste verificări să aducă sumele de bani la buget pe care statul le pierde din cauza salariilor în plic.