„Socialiștii din Parlamentul European apără guvernul român preluând un discurs care amintește de ideologizarea extremă din vremea războiului rece.“
Premierul român, Victor Ponta s-a întâlnit astăzi la Bruxelles cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, îngrijorați de graba cu care a fost suspendat președintele Traian Băsescu. Tulburările politice cauzate de suspendare pot întârzia intrarea României în spațiul Schengen. Relatează de la Bruxelles, Dan Alexe.
Premierul român Victor Ponta si-a încheiat mult mediatizata vizitã la Bruxelles, unde a fost chemat de cãtre presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso sa justifice manevrele politice prin care actuala coalitie din România a ajuns la putere. Victor Ponta s-a mai întalnit astazi si cu preşedintele Consiliului UE, Herman van Rompuy, dar nici acesta si nici Barroso nu au dorit sa ţinã conferinte de presã împreunã cu Ponta la încheierea discutiilor.
Trebuie spus cã rareori s-a întâmplat ca evenimentele politice domestice dintr-o ţarã a Uniunii sã declanseze o asemenea polarizare ideologicã a institutiilor europene.
România lui Victor Ponta a reusit însã sã divizeze Parlamentul European în douã tabere care se acuzã reciproc de manipulãri ideologice. Ceea ce e straniu si fãrã precedent este cã polarizarea urmeazã liniile de fracturã din România: socialistii si liberalii împotriva conservatorilor de centru-dreapta din Partidul Popular European (PPE).
Socialistii din Parlamentul European apãrã guvernul român preluãnd un discurs care aminteste de ideologizarea extremã din vremea rãzboiului rece si acuzãnd conservatorii din PPE cã ar ataca injust guvernul Ponta din ratiuni de doctrinã. Astfel, asãzi, presedintele socialistilor europeni, bulgarul Serghei Stanișev, a declarat, alãturi de Victor Ponta :
„Este o tentativã a unui partid politic - Popularii Europeni - de a destabiliza guvernul legitim al României si de a crea o problemã artificialã.“
La fel, ieri, seful socialistilor din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda, a deplîns faptul cã:
„Unii colegi români din Parlamentul nostru distrug într-un mod inacceptabil imaginea României. Din nefericire s-a ajuns cã deputati care nu sînt români trebuie sa apere România în faţa unor colegi români care lezeazã imaginea ţãrii.“
E greu de gãsit un alt exemplu de ideologizare atît de extremã a dezbaterilor politice din UE. Atunci, de pildã, cînd în anul 2000 conservatorii austrieci din PPE au fãcut aliantã la ei acasã cu partidul extremistului de dreapta Jörg Haider, toate celelalte state ale UE, indiferent de natura guvernului lor, au creat, in unanimitate, un „cordon sanitar“ în jurul Austriei.
Chiar si in cazul mai recent al Ungariei autoritare a lui Viktor Orban, un alt membru PPE, criticile au venit în egalã mãsurã din dreapta si din stãnga, iar dacã, intr-adevãr, unii parteneri politici din PPE ai lui Orban si ai formatiunii sale Fidesz, au fost mai lenti în a-l condamna pe Orban pentru derivele sale, nimeni nu a imaginat cã ar putea deturna criticile inventând o „campanie a stângii“ împotriva unui democrat de dreapta injust hulit.
Iatã însã cã România a reusit sã aţâţe zîzania ideologicã în Parlamentul European.