Şomerii şi accesul la medicină

Breşele din legislaţie nu permit celor care au rămas fără un loc muncă din varii motive să beneficieze de gratuităţile poliţei medicale, deşi anterior au achitat cotizaţiile.
Sistemul de asigurări în medicină, devenit obligatoriu din anul 2004, nu este suficient de rodat ca să asigure drepturile persoanelor care, după ce achită cotizaţiile, din varii motive rămân fără locul de muncă sau sunt trimişi în concediu forţat. În consecinţă, aceşti contribuabili nu mai pot beneficia de gratuităţile cumpărate la achitarea poliţei medicale.

Este şi cazul Marianei, o tânără funcţionară din Chişinău, concediată dintr-o structură municipală. Din cauza stresului, tânăra a fost nevoită să apeleze la instituţiile medicale, unde a aflat că nu mai poate beneficia de gratuităţi, pentru că poliţa medicală şi-a pierdut valabilitatea din ziua disponibilizării. Mariana spune că i-a venit foarte greu să facă faţă cheltuielilor impuse, mai ales că între timp a suportat un accident şi s-a ales cu o fractură de picior:

“M-am trezit că nu mai am drepturi, cu o poliţă care era dezactivată. Neavând un salariu, nu ai cu ce achita serviciile medicale. Am plătit toate contribuţiile şi atunci când am ajuns la spital, cu piciorul fracturat, mi s-a spus că poliţa nu e activă. Sunt în litigiu şi urmează instanţa să dovedească dacă am fost concediată pe drept sau pe nedrept. După concediere am rămas practic fără drepturi. Te simţi umilită, discriminată, abandonată de stat când ajungi în asemenea situaţii”.

Lilia Onea

Poliţa de asigurare obligatorie, care garantează accesul la un volum de servicii medicale gratuite, îşi pierde valabilitatea din momentul în care angajatorul anunţă despre concedierea salariatului sau la cel mult două luni dacă întreprinderea nu mai achită contribuţiile de asigurare în sănătate pentru angajaţi. Cetăţenilor ajunşi în astfel de situaţii CNAM le recomandă să se înregistreze la oficiul stării de muncă şi să obţină calitatea de şomer, care oferă şi dreptul temporar de a beneficia de asigurările de sănătate. Iată ce spune ofiţerul de presă al CNAM, Lilia Onea:

“Compania Naţională în Asigurări în Medicină în acest caz nu poate interveni cu nimic, pentru că instituţia respectivă a concediat persoana. Acum că a fost legal sau ilegal o stabileşte instanţa de judecată. Pe perioada respectivă poliţia a fost dezactivată”.

Am întrebat-o pe reprezentanta CNAM în ce condiţii persoana restabilită la serviciu şi repusă în drepturi de la momentul concedierii poate să-şi recupereze cheltuielile pentru tratamentul făcut pe perioada în care nu a avut poliţa medical activă:

“Ceea ce ar putea să facă, probabil, persoana, dacă a fost restabilită în funcţie ,ar trebui să se adrerseze angajatorului , ca acesta să-I compenseze toate prejudiciile morale şi materiale, inclusiv şi cheltuielile pentru serviciile medicale”.

Totuşi, reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări în Medicină recunosc că există mai multe carenţe în sistemul de asigurări în sănătate care nu acoperă toate situaţiile în care nimeresc contribuabilii. De exemplu, una din propunerile legislative, care ar urma să fie adoptată în sesiunea din toamnă a Legislativului vizează drepturile salariaţilor care au rămas pe drumuri ca urmare a destrămării societăţii comerciale sau instituţiei la care fusese angajat. După modelul ţărilor europene, ei vor mai putea beneficia de gratuităţile pe care le oferă poliţa de asigurare în sănătate încă timp de două luni, după ce angajatorul a intrat în insolvabilitate.

Avocata Violeta Gaşiţoi, care apără interesele unor cetăţeni ajunşi în litigiu cu fondul de asigurări în sănătate, spune că metoda dezactivării imediate a poliţei de asigurare în sănătate şi lipsirea de drepturi este una foarte dură, prin care cetăţenii care au depus ani la rând contribuţii la fondul asigurăriilor în sănătate, fără să fi beneficiat de acest fond de solidaritate, sunt dezavantajaţi şi discriminaţi în momentrul în care, din varii motive, nu mai pot achita contribuţiile. Avocata consideră necesară introducerea unor contabilizări ale contribuţiilor făcute de cetăţeni, astfel încât atunci când au nevoie, să poată beneficia de gratuităţile sistemului:

“Eu am rămas fără serviciu, nu mai am contribuţii, nu mai am de unde să achit, dar cinci ani nu m-am folosit de aceste servicii, pe contul meu, pe poliţa mea am zece mii, atunci scade ceea ce trebuie eu să achit din fondul care s-a adunat în contul meu, este sistemul mai multor ţări, de exemplu”.

Contribuţiile la sistemul de asigurări în sănătate în R.Moldova reprezintă 7 la sută din venitul lunar al salariatului şi sunt achitate în proporţie de 50 la 50 de către angajator şi contribuabil. Costul unei poliţe de asigurare medicală valabilă un an pentru persoanele neangajate este de 2700 de lei, adică echivalentul a 225 de dolari.