Ce spun studenții, ce spun părinții, ce spun profesorii.
Potrivit unui bilanţ al Ministerului Educaţiei, cele mai multe din locurile neocupate sînt cu taxă, ceea ce înseamnă că în victieriile universităţilor vor veni mai puţini bani decît au sperat acestea. Lucia Diaconu s-a interesat de situaţia de la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chişinău unde a stat de vorbă şi cu cîţiva proaspăt studenţi.
Chiar dacă de la încheierea sesiunii suplimentare pentru înscrierea la facultate au trecut mai multe zile, la Universitatea Pedagogică Ion Creangă forfota încă nu s-a terminat. Pe cîţiva tineri i-am surprins cercetînd atent listele cu nume de viitori studenţi, iar comisia de admitere mai lucra în componenţa ei deplină.
Pe scările universităţii am intrat în vorbă cu Olga Mîndrilă şi mama ei, din Pănăşeşti, Străşeni, care se pregăteau să se întoarcă acasă.
„Azi am venit să plătesc contractul. N-am intrat la buget, la contract. Limbi străine. Franceza-engleza. La noi în sat este nevoie de profesoară şi m-am gîndit la asta.”
Şi cît e contractul?
„5450.”
Europa Liberă: Şi au părinţii bani să-l achite? Cum o să vă descurcaţi?
„Mama a fost la Moscova şi a făcut oleacă.”
„Am zis că e mai bine să înveţe, să le fie mai uşor măcar la copii. De-atîta mă stărui: să aibă un viitor şi să cîştige ceva mai uşor.”
Altă tînără cu mama ei care aflase că nici din a doua încercare n-a fost acceptată pentru studii plătite de stat s-a arătat mai puţin bucuroasă să vorbească la microfon. Din scurta discuţie mi-am dat seama că se hotărăsc mai greu să recurgă la studii cu taxă.
„Noi am depus în turul doi la istorie şi educaţie civică, dar în turul întîi la asistenţă socială şi n-a trecut concursul... O să dăm la contract cred că...”
Chiar dacă nu au prins un loc la buget, puţini candidaţi după turul întîi au decis să-şi plătească studiile. Aşa încît, după datele Ministeruluui Educaţiei, aproximativ 250 de locuri cu taxă au rămas neacoperite în această sesiune la principala universitate care pregăteşte profesori. De rînd cu aşa specialităţi ca limba şi literatura română şi rusă, limba şi literatura germană, educaţia tehnologică cu predare în limba rusă sau etnologie nu a fost înregistrată nicio cerere nici la informatică sau informatică şi matematică, cu toate că tehnologiile informaţionale sînt printre cele mai căutate la alte universităţi. Am căutat o explicaţie la Secretarul Comisiei de Admitere Aurel Tverdohleb:
„Sînt specialităţi care sînt la modă – specialităţile din domeniul economic, juridic. Probabil că ştiinţele educaţiei sînt mai puţin atractive pentru candidaţi. La buget sînt atractive, dar cînd să plătească taxa de studii preferă să meargă în altă parte dacă au posibilitate. Probabil e legat de salariu. Salariile sînt mai bune, evident. Cu toate că n-aş zice că salariile profesorilor sînt totalmente mici. Dar sînt persoane care n-au posibilitatea să plătească taxele de studii. La noi abiturienţii sînt preponderent din sectorul rural.”
Ca să nu piardă în totalitate veniturile pe care universitatea ar fi putut să le adune din taxele pentru studii, şi în acest an rectorul instituţiei intenţionează să ceară Ministerului să redistribuie numărul de locuri cu taxă aşa încît să le mărească pentru cei care nu vor să vină în fiecare zi la ore şi care sînt mai mulţi decît locurile oferite de stat şi să le micşoreze pentru studenţii la zi, ne-a spus Nicolae Chicuş.
„Statul nu asigură activitatea universităţii, dacă e vorba de asigurarea cu agent termic, energie electrică, apă şi aşa mai departe, cu întreaga sumă necesară pentru acoperirea acestor cheltuieli. Mai mult de jumătate din cheltuieli le acoperim noi şi venitul acesta vine din procentul de la contracte. De aceea noi sîntem interesaţi să acoperim aceste locuri. Mai mare dorinţă de a face facultate este la învăţămîntul cu frecvenţă redusă şi aici noi avem mai multe cereri depuse.”
Această stare de lucruri nu este una nouă, aşa încît universitatea va face ceea ce a făcut şi în ceilalţi ani: va aştepta decizia ministerului şi va prelungi cît se poate de mult, adică pînă la începutul anului de studii, termenul de depunere a actelor pentru cei care se vor hotărî totuşi să-şi plătească studiile.
Chiar dacă de la încheierea sesiunii suplimentare pentru înscrierea la facultate au trecut mai multe zile, la Universitatea Pedagogică Ion Creangă forfota încă nu s-a terminat. Pe cîţiva tineri i-am surprins cercetînd atent listele cu nume de viitori studenţi, iar comisia de admitere mai lucra în componenţa ei deplină.
Pe scările universităţii am intrat în vorbă cu Olga Mîndrilă şi mama ei, din Pănăşeşti, Străşeni, care se pregăteau să se întoarcă acasă.
„Azi am venit să plătesc contractul. N-am intrat la buget, la contract. Limbi străine. Franceza-engleza. La noi în sat este nevoie de profesoară şi m-am gîndit la asta.”
Şi cît e contractul?
„5450.”
Europa Liberă: Şi au părinţii bani să-l achite? Cum o să vă descurcaţi?
„Mama a fost la Moscova şi a făcut oleacă.”
„Am zis că e mai bine să înveţe, să le fie mai uşor măcar la copii. De-atîta mă stărui: să aibă un viitor şi să cîştige ceva mai uşor.”
Altă tînără cu mama ei care aflase că nici din a doua încercare n-a fost acceptată pentru studii plătite de stat s-a arătat mai puţin bucuroasă să vorbească la microfon. Din scurta discuţie mi-am dat seama că se hotărăsc mai greu să recurgă la studii cu taxă.
„Noi am depus în turul doi la istorie şi educaţie civică, dar în turul întîi la asistenţă socială şi n-a trecut concursul... O să dăm la contract cred că...”
Chiar dacă nu au prins un loc la buget, puţini candidaţi după turul întîi au decis să-şi plătească studiile. Aşa încît, după datele Ministeruluui Educaţiei, aproximativ 250 de locuri cu taxă au rămas neacoperite în această sesiune la principala universitate care pregăteşte profesori. De rînd cu aşa specialităţi ca limba şi literatura română şi rusă, limba şi literatura germană, educaţia tehnologică cu predare în limba rusă sau etnologie nu a fost înregistrată nicio cerere nici la informatică sau informatică şi matematică, cu toate că tehnologiile informaţionale sînt printre cele mai căutate la alte universităţi. Am căutat o explicaţie la Secretarul Comisiei de Admitere Aurel Tverdohleb:
„Sînt specialităţi care sînt la modă – specialităţile din domeniul economic, juridic. Probabil că ştiinţele educaţiei sînt mai puţin atractive pentru candidaţi. La buget sînt atractive, dar cînd să plătească taxa de studii preferă să meargă în altă parte dacă au posibilitate. Probabil e legat de salariu. Salariile sînt mai bune, evident. Cu toate că n-aş zice că salariile profesorilor sînt totalmente mici. Dar sînt persoane care n-au posibilitatea să plătească taxele de studii. La noi abiturienţii sînt preponderent din sectorul rural.”
Ca să nu piardă în totalitate veniturile pe care universitatea ar fi putut să le adune din taxele pentru studii, şi în acest an rectorul instituţiei intenţionează să ceară Ministerului să redistribuie numărul de locuri cu taxă aşa încît să le mărească pentru cei care nu vor să vină în fiecare zi la ore şi care sînt mai mulţi decît locurile oferite de stat şi să le micşoreze pentru studenţii la zi, ne-a spus Nicolae Chicuş.
„Statul nu asigură activitatea universităţii, dacă e vorba de asigurarea cu agent termic, energie electrică, apă şi aşa mai departe, cu întreaga sumă necesară pentru acoperirea acestor cheltuieli. Mai mult de jumătate din cheltuieli le acoperim noi şi venitul acesta vine din procentul de la contracte. De aceea noi sîntem interesaţi să acoperim aceste locuri. Mai mare dorinţă de a face facultate este la învăţămîntul cu frecvenţă redusă şi aici noi avem mai multe cereri depuse.”
Această stare de lucruri nu este una nouă, aşa încît universitatea va face ceea ce a făcut şi în ceilalţi ani: va aştepta decizia ministerului şi va prelungi cît se poate de mult, adică pînă la începutul anului de studii, termenul de depunere a actelor pentru cei care se vor hotărî totuşi să-şi plătească studiile.