„Reforma teritorial-administrativă se impune iminent în R. Moldova”

În ultimul timp, la Guvern, în Parlament, dar şi în teritoriu se vorbeşte că există câteva proiecte de legi de modificare şi de ajustare a întregului cadru legislativ privind administraţia publică locală şi privind descentralizarea administrativă. Însă, aşa cum spun primarii, de la vorbă la faptă e o cale atât de lungă. Aşadar, la acest sfârşit de săptămână, vorbim despre ce ar trebui să facă guvernarea ca descentralizarea să nu rămână o lozincă mai mult sau mai puţin populistă, dar să se realizeze în toate localităţile din Moldova. Anastasia Hatmanu din 2003 conduce primăria din Pogăneşti, raionul Hânceşti.

Anastasia Hatmanu: „Nu este chiar aşa uşoară şi dulce pâinea de primar, dar, dacă nu eu, cine? Aceasta mi-am zis-o la început, în 2003, primul mandat de primar, deşi îmi dădeam seama că va fi greu că sunt femeie, sunt mamă, sunt soţie şi toţi au aşteptări de la mine. Dar am încercat.”

Europa Liberă: Aţi ajuns edil pe timpul guvernării comuniste.

Anastasia Hatmanu: „Am candidat de la o formaţiune democratică, de la Moldova Noastră.”

Europa Liberă: Acum reprezentaţi o formaţiune extraparlamentară, înţeleg eu.

Anastasia Hatmanu: „Aşa este. Reprezint PPCD-ul. Dar nici asta nu a contat. Oamenii m-au promovat.”

Europa Liberă: Ce aţi reuşit să faceţi în sat?

Anastasia Hatmanu: „Am restabilit grădiniţa şi şcoala.”

Europa Liberă: Câţi bani aţi cheltuit, ca să le aveţi în bună funcţiune?

Anastasia Hatmanu: „5 milioane.”

Europa Liberă: Bugetul n-avea cum, bugetul local să suporte aceste cheltuieli.

Anastasia Hatmanu: „Nu, am atras sponsori, donatori străini. Am nişte prieteni de la o organizaţie, „Copiii fără Frontiere”, „Senza Confini”, Italia – m-au ajutat destul de mult. Am făcut drumul spre cimitir că mă gândesc că voi avea treabă şi eu cu el. Nu scăpăm de acest drum nimeni, noi, pământenii. Am făcut un apeduct care a costat exact 1 milion de lei.”

Europa Liberă: Doamnă primar, şi contribuţia cetăţeanului este foarte importantă. În mai multe localităţi aud mai multe văicăreli că lumea nu prea întinde 1 leu, 10 lei, ca să-şi facă confortul pentru ei. La dumneavoastră e altfel?

Anastasia Hatmanu: „Când am făcut apeductul, am umblat din casă în casă şi cu greu am reuşit să strângem contribuţia. Am apelat şi la agenţii economici, am făcut tot ce a fost posibil şi am implementat acest proiect. La început erau oamenii cam reci la apelurile mele şi iată acuma mă asaltează cu extinderea apeductului, cu conectarea celorlalţi cetăţeni.”

Europa Liberă: Contează totuşi ce culoare politică ai ca să poţi gestiona bine treburile unei comunităţi?

Anastasia Hatmanu: „Lumea în sate nu prea face politică. Nu se discută doctrine, nu aleg formaţiunea, ei aleg personalitatea. Se pun în discuţie problemele mai mult sociale, care îi afectează direct pe cetăţeni.”

Europa Liberă: Guvernarea locală este de importanţă naţională?

Anastasia Hatmanu: „Aş zice că este pilonul de bază, pornesc toate de la pământ.”

Europa Liberă: Şi cum sunteţi trataţi de cei de la centru?

Anastasia Hatmanu: „Destul de distanţat şi rece.”

Europa Liberă: De ce?

Anastasia Hatmanu: „Nu-mi pot explica. Primarii din localităţile rurale ar trebui să fie primii mesageri ai administraţiei centrale. Dar nu ştiu de ce nu suntem băgaţi în seamă, nu suntem chemaţi la sfat. Suntem doar chemaţi să ni se ceară socoteală dacă undeva cumva cineva a greşit.”

Europa Liberă: Insistaţi asupra descentralizării. Ce ar însemna o autentică, o veritabilă descentralizare a puterii în Republica Moldova sau de ce cerşiţi descentralizarea?

Anastasia Hatmanu: „Pentru că noi am avea mai multe pârghii de a rezolva problemele: 85% din bugetul primăriei se duce în învăţământ, dar învăţământul este dirijat de raion. Este centralizată asistenţa socială. În bugetul primăriei nu este pentru asistenţa socială nimic împărţit. Punctul medical are foarte multe necesităţi şi foarte multe greutăţi la sat: lipsa de specialişti, lipsa de...”

Europa Liberă: De utilaj.

Anastasia Hatmanu: „De utilaj intern. Şi iată noi la acest capitol iarăşi zero avem. Dar avem de deservit o comunitate, 1 000 de cetăţeni.”

Europa Liberă: Insistaţi şi pe o lege bună a finanţelor locale. Banii locali se duc din sat?

Anastasia Hatmanu: „Se duc şi nu mai vin. Se duc 10 milioane, dar vin 3. Se duc sub diferite forme de impozite: impozite la pământ, impozite pe imobile, impozite la agenţii economici, impozite la drumuri. Zero vin în satele noastre, dar avem nişte drumuri deplorabile.”

Europa Liberă: Dar vă reuşeşte să percepeţi toate impozitele? Sunteţi motivată să cereţi de la toţi să fie achitate impozitele sau mai degrabă sunteţi descurajată, din moment ce banii nu se întorc în sat?

Anastasia Hatmanu: „Ne obligă legea, dar o facem doar de nevoie, siliţi de incidenţa legii.”

Europa Liberă: Ca edil de localitate, să ne spuneţi, în caz că se face o comasare a primăriilor – pentru că sunt totuşi prea multe pentru un teritoriu ca cel care îl are Republica Moldova – ziceam dacă se face această comasare, nu aţi avea de câştigat chiar dumneavoastră, făcând parte dintr-o comună care ar fi constituită din mai multe primării săteşti?

Anastasia Hatmanu: „Dacă se face comasarea primăriilor cum se face optimizarea şcolilor, va fi un dezastru, pentru că noi avem această experienţă. Suntem o primărie divizată de la altă primărie mai mare. Adică am fost în componenţa primăriei Cioara. Deci, cetăţenii mei erau obligaţi să facă 12 km pe zi naveta şi deseori bătrânii nu-şi permiteau acest lux, pentru că nu avem infrastructură, nu avem transport public de legătură între localităţi şi, deci, rămâneau problemele cu zecile de ani nerezolvate.”

Europa Liberă: Dar aud tot de la colegii dumneavoastră care sunt primari şi care au în comunitate mai mult de 10 000 de cetăţeni şi atunci ei spun că nu ar fi bine să fie pus pe acelaşi cântar problemele unei comunităţi de zeci de mii de locuitori şi problemele unei comunităţi de o mie şi ceva, cum e a dumneavoastră.

Anastasia Hatmanu: „1 600. Aşa este. El cu 10 000 de locuitori, eu îl cunosc pe colegul meu de la Cărpineni, are 300 şi ceva de agenţi economici, percepe şi impozite mai multe. El are şi posibilităţi mai mari şi poate activa mai uşor. Eu, o comunitate mică, dar cu aceleaşi probleme, nu am posibilităţile lui, eu nu mă pot descurca cum se descurcă el.”

Europa Liberă: Păi, şi atunci de pe spatele lui rezolvaţi problemele comunităţii dumneavoastră?

Anastasia Hatmanu: „Nu. Ele, pur şi simplu, rămân nerezolvate.”

Europa Liberă: Aş insista 3 probleme să le enunţaţi la microfonul Europei Libere, pentru ca guvernarea să se autosesizeze, într-un fel.

Anastasia Hatmanu: „Prima ar fi servicii calitative cetăţenilor. Doi ar fi promovarea tinerilor. Prea greu tinerii obţin un loc de muncă. Iată eu mi-aş dori ca guvernarea centrală să facă ceva pentru aceşti tineri.”

Europa Liberă: Şi a treia problemă?

Anastasia Hatmanu: „Să acorde mai multă atenţie doamnelor conducător, fie femeia businessman, fie femeia consilier, autoritate publică, ministru, căci ţările nordice care au promovat intens femeile la guvernare au ceea ce au.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă se năruie cumva încrederea cetăţeanului în cei care conduc ţara şi dacă da, de ce?

Anastasia Hatmanu: „Cam se năruie. Oamenii sunt în deznădejde, oamenii au pierdut orice speranţă, pentru că, ajungând la guvernare, domnii politicieni uită că au făcut nişte promisiuni electorale. Primarul rămâne cu câţiva bănuţi în buget, cu problemele unei comunităţi, unei localităţi care sunt foarte multe şi pe care el bineînţeles nu le poate rezolva.”

Europa Liberă: Doamnă primar, totuşi guvernanţii au menirea să promoveze nişte politici bune.

Anastasia Hatmanu: „Aşa este, dar reformele întârzie. Se declară la nivel de lege că se face reformă în justiţie, oamenii nu simt asta.”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să se facă ca lumea să simtă aceasta?

Anastasia Hatmanu: „Aşa ca să nu se tergiverseze procesele de judecată, să nu fie atât de costisitoare. Oamenii dau a lehamite din mână, să nu fie corupţie...”

Europa Liberă: De ce spuneţi cu voce joasă?

Anastasia Hatmanu: „Aşa, pentru că la noi nu prea se recunoaşte deschis treaba aceasta, dar este. Nu are nimeni treabă cu cel umilit şi cu cel necăjit.”

Europa Liberă: Reforma în justiţie aţi spus. Reformă unde încă?

Anastasia Hatmanu: „Reformă în învăţământ că întârzie şi ea. Reformă în deservirea medicală a cetăţenilor. Şi acolo este de lucru.”

Europa Liberă: Raioanele ca structură îşi justifică existenţa?

Anastasia Hatmanu: „Cred că nu.”

Europa Liberă: Ar trebui o reformă teritorial-administrativă?

Anastasia Hatmanu: „Da, ar trebui. Dacă noi suntem localităţi, primari şi ni se deleagă responsabilităţile pentru că atribuţiile nu sunt acoperite financiar şi, dacă el este bun gospodar, la ce mai trebuie preşedintele raionului şi 30 de consilieri? Iată, de exemplu, mie ca primar, ce-mi rezolvă raionul? Decât că pune piciorul în prag şi cui vrea îi dă investiţii capitale, cui nu-i de culoarea care trebuie nu-i dă investiţii.”

Europa Liberă: La culoarea politică vă referiţi?

Anastasia Hatmanu: „Aşa. Da, culoarea politică, exact. Şi dacă mai este şi femeie, îi joacă festa de tot şi vai de comunitate”.

*
Se zice că ar exista mai multe propuneri concrete şi în plan legislativ, şi în plan practic care trebuie să fie realizate. Acestea vizează şi eliminarea mai multor bariere pentru autorităţile publice locale privind buna organizare şi funcţionare a administraţiei locale. Valentin Dolganiuc, fost vicepremier în Guvernul Sturza, este de părere că cea mai mare greşeală în relaţia guvernare centrală, guvernare locală este cea pe care au făcut-o comuniştii, atunci când au anulat reforma teritorial-administrativă.

Valentin Dolganiuc: „Interesul de partid al Partidului Comuniştilor, care au venit ulterior, în 2001, ce au făcut? Practic au şters cu buretele acea reformă teritorial-administrativ efectuată în 1998-1999. Nu afirm sută la sută că acea reformă a fost făcută perfect. Urma să se mai întreprindă anumite lucruri, fiindcă, ca o comună să fie eficientă şi să se poată întreţină, să fie la autogestiune şi să aibă şi această independenţă financiară şi această independenţă financiară prevede şi o independenţă de centru, adică de un judeţ, de un centru judeţean sau de Guvern, atunci într-o comună trebuie să fie 10-12 mii de locuitori. Nu se ajunsese la acest criteriu, la acest principiu. S-a mai călcat pe aceste principii fundamentale.”

Europa Liberă: Cum aducem serviciile aproape de cetăţean?

Valentin Dolganiuc: „Foarte simplu. Eu acum urmăresc cu foarte mare atenţie reforma în învăţământ şi, când văd că, în detrimentul unei reforme veritabile, se face câte un pas înapoi, atunci când într-o localitate, de exemplu, există 30-40 sau 50 de copii, dar continuă ca în acea localitate să fie o instituţie de învăţământ, care nu are calitate că, în primul rând, acolo nu există dascăli de calitate, nu există bază materială de calitate.”

Europa Liberă: Alte servicii pentru că cetăţeanul are nevoie fie de un act, fie de prestarea serviciilor medicale.

Valentin Dolganiuc: „Haideţi să ne gândim: acum el merge pentru aceste servicii într-un centrul raional, atunci ne apropiem de el într-un centru de comună, care este mult mai aproape. Dar sigur se impune ca să fie prevăzute cheltuielile necesare pentru căile de acces dintre satele din cadrul unei singure comune. Dacă într-o comună, de exemplu, sunt 5-6-7 sate, adică, ca să ajungem la acest număr, de exemplu, de 12 000, atunci primarul sau responsabilul de serviciile respective, serviciile funciare sau alte servicii de secretariat...”

Europa Liberă: Starea civilă.

Valentin Dolganiuc: „Starea civilă, pentru toate aceste servicii, deci, vine de la primărie persoana responsabilă şi are ore de primire, de exemplu, că dintr-un sat, dintr-o comună, nu mai dau buzna 100 de oameni într-o zi, ca să-şi perfecteze un act, un document sau altul.”

Europa Liberă: Prosperitatea unei comunităţi e lăsată pe seama primarilor şi a consilierilor.

Valentin Dolganiuc: „Cu părere de rău, calitatea primarilor lasă foarte mult de dorit, fiindcă astăzi, în majoritatea cazurilor, ei nu sunt pregătiţi. Şi iarăşi din aceleaşi motive, fiindcă, dacă am avea mai puţine comune, ar fi o concurenţă, iar în condiţiile concurenţei am avea şi aceeaşi oameni de calitate care ar fi promovaţi şi ar ajunge în aceste funcţii. Or, astăzi avem în satele noastre primari care nu cunosc tabla înmulţirii, nu cunosc, de exemplu, care este accesul la fondurile europene, că există acestea.”

Europa Liberă: Dar a fost ales edilul localităţii tot prin concurenţă, fiindcă fiecare formaţiune îşi înaintează un reprezentant.

Valentin Dolganiuc: „Spuneţi-m, vă rog, unde va fi mai multă calitate: când la concurs vor participa 50 de persoane sau când într-un concurs participă doar 5 persoane? Deci, dacă vor participa 50 de persoană, sigur că va fi aleasă, să zicem, în cel mai bun caz, cea mai bună de pe această listă. Adică o persoană care într-adevăr are aptitudini, capacităţi manageriale şi de dezvoltare a comunei respective.”

Europa Liberă: Satul trebuie să fie ajutat de stat sau de primar?

Valentin Dolganiuc: „Nici de stat şi nici de primar, de bugetul local. Atunci când va fi o comună de 10-12 mii de locuitori, bugetul local va fi capabil, va fi apt să suporte toate cheltuielile necesare.”

Europa Liberă: Vor fi mai mulţi agenţi economici?

Valentin Dolganiuc: „În primul rând, impozitul deci va fi perceput de pe o suprafaţă mai mare, dacă vorbim de terenurile agricole. Trebuie revăzută Legea cu privire la impozitele locale, adică separarea impozitelor locale de impozitele de stat. Şi banii care urmează să rămână acolo. Trebuie ca o comună să aibă cât mai multă independenţă economică, financiară. În caz contrar, primarul va fi adeptul celor care sunt la putere. Bugetul local trebuie să fie capabil ca să acopere toate cheltuielile necesare pentru a administra şi a gestiona toate treburile unei comune.”

Europa Liberă: Dar în puşculiţa satului de unde să se adune bani?

Valentin Dolganiuc: „Astăzi avem impozitul local, deci, impozitul funciar rămâne în localităţile săteşti. Agenţii economici, dacă sunt pe teritoriile respective, dacă astăzi într-un sat avem, de exemplu, 5-10 agenţi economici.”

Europa Liberă: Şi aceştia 5 sunt şefi de baruri.

Valentin Dolganiuc: „Da, da, de acord. În 10-15 sate vor fi, de exemplu, 50-60, 70 de agenţi economici. Ei toţi îşi vor aduce aportul la un buget al comunei. Or, în această comună nu vor fi, să zicem, cum avem astăzi, 10 primari şi 10 primării, dar vom avea un singur primar pentru 10 sate. Vom avea un inginer cadastral, vom avea o secretară la primărie, vom avea un şofer al primăriei şi iată, în aceste condiţii, se va eficientiza cheltuirea banilor. Adică vor veni în centrul de comună mai mulţi bani pentru o singură unitate, nu aceeaşi bani pentru 10 unităţi, împărţiţi, deci, pentru 10 unităţi.

Fiindcă orice partid politic prin oamenii pe care îi instalează, îi înscăunează în centrele de comună, în centrele raionale, controlează electoratul sau controlează cetăţenii şi în eventualitatea alegerilor locale sau parlamentare, ei o ţin mai mult cu câştig de cauză şi din aceste considerente, în 2001, Partidul Comuniştilor a şi făcut acest lucru. Comuniştii au şters cu buretele acea reformă pentru care Uniunea Europeană a cheltuit 60 de milioane de dolari, pentru a efectua reforma teritorial-administrativă în Republica Moldova. Şi după aceea s-a revenit imediat la raioane. De ce? Fiindcă Partidul Comuniştilor avea agenţii săi, avea oamenii săi.

Eu vreau să spun că o bună parte, majoritatea dintre ei, erau totalmente nepregătiţi pentru administrarea treburilor publice. Dar au fost înscăunaţi, au fost luaţi din stradă şi puşi în această funcţie, fiindcă el era adeptul Partidului Comuniştilor. Eu spun în cunoştinţă de cauză, deci, din zona în care sunt eu, chiar la Edineţ, oameni luaţi din stradă care nu ştiau cum au nimerit în acele funcţii, dar fiindcă erau adepţii Partidului Comuniştilor, au ajuns în aceste funcţii şi au administrat.”

Europa Liberă: Ceva mai devreme dumneavoastră spuneaţi că dacă un primar ar fi pregătit să absoarbă fonduri, să pregătească proiecte, de dimineaţă până seara să ştie la care uşă să bată şi să obţină ceea ce caută.

Valentin Dolganiuc: „Am avut în primul Parlament un coleg din Talmaz, Ştefan-Vodă. Ulterior a devenit primar şi în Talmaz de 3 ori la rând a fost ales. Eu mai des îl întâlneam la Chşinău şi-i zic: „D’apoi dumneata eşti primar acolo, nu la Chişinău” şi zice: „Da, dar banii sunt la Chişinău, banii sunt aici.” Adică nu venea la Guvern după bani. „Eu am organizaţia mea neguvernamentală. Eu am organizaţie în cadrul primăriei şi eu vin cu aceste proiecte, eu ştiu a elabora aceste proiecte deci: cum să iau nişte bani pentru un gazoduct, cum să iau nişte bani pentru să un drum, cum să iau nişte bani pentru ....”

Europa Liberă: Ecologie.

Valentin Dolganiuc: „Ecologie. Este, pur şi simplu, un sac fără de fund şi toţi finanţează acest segment, acest domeniu şi vor să stopeze acest pericol antiecologic.”

Europa Liberă: Admiteţi că ar putea să se mai revină la o reformă teritorial-administrativă?

Valentin Dolganiuc: „Eu nu că admit. Trebuie să se revină la această reformă teritorial-administrativă. Sunt foarte nemulţumit că Alianţa pentru Integrare Europeană, care a promis acest lucru, pe parcursul a trei ani de zile, nici nu a iniţiat aceste discuţii. Şi, cu părere de rău, din aceleaşi considerente din care Partidul Comuniştilor a revenit la acel vechi sistem administrativ, de comandă, sovietic, adică prin sate şi raioane. Nu care cumva să rămână un adept al Partidului respectiv X, care e, deci, la guvernare, în acest triumvirat, să rămână pe carosabil că este necalitativ. Dar, la momentul actual, fiind în mai multe funcţii, îşi găseşte şi lui, deci, o funcţie.”

Europa Liberă: Ce ar câştiga guvernarea, dacă ar dezlega mâinile primarilor?

Valentin Dolganiuc: „Guvernarea se gândeşte că va pierde, nu că va câştiga.”

Europa Liberă: Ce argumente aţi avea ca guvernarea...

Valentin Dolganiuc: „Ca să câştige guvernarea?

Europa Liberă: Ca să accepte descentralizarea.

Valentin Dolganiuc: „Şi-ar lua o povară de pe cap, adică povara acea când nu se mai face presiuni asupra bugetului de stat: daţi-ne bani, daţi-ne bani, daţi-ne bani. Dar aceasta este o pârghie economică a guvernării, pentru a dirija şi a manipula primarii şi conducerea raioanelor. Iată din aceste considerente, Guvernul la momentul actual ţine în mâini toţi banii, care se adună în bugetul de stat şi după aceea ei sunt redistribuiţi şi acolo, dacă este omul nostru, îi dăm bani, deci, dacă nu este omul nostru, dăm mai puţini bani sau nu dăm deloc bani. De altfel, exact aceleaşi metodologii pe care le-au folosit comuniştii, în cei 8 ani de zile de guvernare, cu părere de rău.”

Europa Liberă: Ce funcţie au astăzi raioanele?

Valentin Dolganiuc: „Aceste responsabilităţi trebuie să fie la nivel de judeţ. Am putea să avem, deci, un învăţământ performant, aşa cum este în toată lumea, la nivel regional, cu licee performante, cu servicii medicale performante, cu spitale judeţene.”

Europa Liberă: Vă întrebam ce mai câştigă autoritatea centrală, dacă acceptă descentralizarea, una autentică.

Valentin Dolganiuc: „Societatea trebuie să câştige. Democratizarea societăţii prin aceste descentralizări, atunci când nu va fi subordonat şi cei care sunt vor fi primari, deci, ei vor avea această independenţă locală şi ei vor putea să spună „nu”, când prim-ministrul va spune „da”, că vor spune: „Uite, dom’ prim-ministru, dumneata nu ai dreptate”, dar astăzi niciun primar şi, deci, niciun şef de raion nu poată să spună „nu”.

Europa Liberă: Numai dacă e din opoziţie.

Valentin Dolganiuc: „Doar dacă este din opoziţie. Pe lângă toate acestea, Guvernul controlul îl va deţine şi trebuie să-l deţină asupra teritoriului, prin reprezentanţii săi, care se numeau prefecţi, deci, în altă situaţie. Şi acuma avem reprezentanţi în teritoriu.

Şi atunci când s-a întâmplat cu arborarea drapelelor acestea bicolore la Edineţ, la Soroca, Bălţi, Leova, Cimişlia, eu mă întrebam şi zic: „Dar de ce reprezentantul Guvernului în teritoriu nu se adresează imediat, deci, în instanţa de judecată ca să conteste şi instanţa de judecată să anuleze această decizie a consiliului local şi să spună: „Gata, basta.” Şi cu ce se ocupă? Înseamnă că ei sunt nişte persoane nepregătite care nu ştiu care este funcţia şi responsabilitatea lor.

Reforma teritorial-administrativă, deci, se impune iminent în Republica Moldova. Prin această descentralizare urmărim într-adevăr cedarea responsabilităţilor în teritoriu, deci, în comună şi în judeţ. Luarea unei poveri de pe capul Guvernului, atunci când Guvernul trebuie să se ocupe cu politicile în domeniul respectiv, dar nu să se ocupe cu politica, când la uşa Guvernului nu vor bate: daţi-mi bani. Uite, aveţi descentralizarea, aveţi bugetul local, poftim, administraţi aşa cum doriţi. Şi atunci locuitorii de acolo vor vedea: dacă un primar nu face faţă, dacă, deci, face ţap-ţarap din banii publici, atunci îl vor schimba şi într-adevăr vor găsi unul de calitate, fiindcă din 50 de persoane este mult mai uşor să găseşti unul de calitate decât doar din cinci.”