Eurasia Daily Monitor: „vecinătatea apropiată” sub presiunea Moscovei

Dumitru Mînzărari: Rusia încearcă să cumpere politicieni, încurajând mişcările secesioniste şi chiar revoltele armate.

„Moscova caută să îi mobilizeze pe vorbitorii de limbă rusă din străinătate pentru a-şi atinge scopurile de politică externă” este subtitlul unui articol apărut în Eurasia Daily Monitor, publicaţie a Fundaţiei Jamestown, sub semnătura lui Dumitru Mînzărari.

Ideea de bază a articolului este că Moscova nu şi-a schimbat politica faţă de „vecinătatea apropiată” şi că încearcă în continuare să influenţeze politica din aceste ţări, doar că acum caută să-şi schimbe strategia.

Moscova ar încerca să folosească minoritatea rusă din mai multe ţări din fosta URSS, pentru ca aceasta să susţină interesele de politică externă ale Moscovei.

Autorul articolului vorbeste despre încercările Rusiei in trei ţări din regiune: Moldova, Letonia şi Ucraina, ţări care au aproximativ 30% din populaţie care foloseşte in mod primordial limba rusa.

„Kremlinul a înţeles, scrie Dumitru Mînzărari, că a-şi rezolva problemele cu vecinii prin forta militară este prea costisitor – numai în prima săptămîna a războiului ruso-georgian, rezervele Rusiei au scăzut cu 16 miliarde si jumătate de dolari! De aceea, - continuă autorul articolului publicaţiei fundaţiei Jamestown, - Rusia a reinventat politica sa din perioada războiului rece încercînd să cumpere politicieni, finanţind mişcări şi partide politice, folosindu-se de fragilitatea instituţiilor statelor, încurajînd mişcările secesioniste şi chiar revoltele armate.”

„Este important de notat, - scrie Mînzărari, - că Kremlinul nu caută să afle dacă Rusia ar putea să influenţeze afacerile interne ale celor trei state – Moldova, Letonia si Ucraina, ci cum anume să realizeze acest lucru. Încrederea Moscovei se bazează, - potrivit opiniei autorului acestui articol, - pe succesele reputate de Moscova în a exercita presiuni asupra acestor trei state post sovietice. Este dat ca exemplul cel mai recent, legea adoptata de Kiev de a garanta limbii ruse statutul de limba regională.

In ceea ce priveste Moldova, printre succesele Rusiei in politica internă a Chisinaului, autorul notează presiunile făcute de autonomia găgăuză şi de municipalitatea din Balţi pentru a folosi limba rusă ca limba regională şi declaraţiile ambasadorului Rusiei la Chisinau de a încuraja organizarea unui referendum pe tema aderării Moldovei la uniunea vamala Rusia. Belarus-Kazahstan.

Mînzărari scrie că Rusia doreşte şi să folosească scăderea interesului Statelor Unite şi Uniunii Europene faţă de spaţiul post sovietic, lansîndu-şi propria ofensivă de politică externă.