In ciuda strategiilor puse la punct de guvernul de la București în ultimii 15 ani, rromii continuă să fie discriminați.
Rromii din Romania continua sa fie atit din punct de vedere legislativ, cit si institutional, victime ale cercului vicios al saraciei: lipsa unui loc de munca sau veniturile scazute ii impiedica sa investeasca in educatia copiilor, in sanatate si in imbunatatirea conditiilor de viata, iar lipsa acestora la rindul lor determina saracia si, ca efect secundar, migratia acestora in state mai dezvoltate.
In ciuda strategiilor puse la punct de guvernul de la Bucuresti in ultimii 15 ani, rromii continua sa fie discriminati, sa traiasca la marginea aglomeratiilor urbane, in comunitati rurale sarace sau in familii largite in marile orase europene.
Franta este una dintre tarile gazda pentru ei, iar solutiile folosite pina acum de guvernele de la Paris au fost pe cit de simple, pe atit de ineficiente si criticate: repatrierea rromilor in schimbul unor sume de bani. Organizatiile neguvernamentale le-au cerut oficialilor francezi care au venit la Bucuresti sa renunte la „politica returnarii oamenilor”, iar sumele folosite in acest scop sa fie realocate spre programe efective de reinsertie care sa se desfasoare atit in Franta, cit si in România.
Ministrul francez de interne, Manuel Valls, el insusi un minoritar, daca ne gindim ca e spaniol, nascut la Barcelona, care a primit cetatenia franceza la maturitate, a explicat la Bucuresti ca vrea „o solutie de reintegrare a rromilor in tara lor de origine”.
Presedintele Traian Basescu a fost destul de rece si retinut la primirea celor doi ministri francezi, cel de interne si cel pentru afaceri europene, spunindu-le ca Romania doreste la rindule ei „solutii concrete”, dar intr-un context in care „toata lumea sa-si asume responsabilitati”, fiindca rromii nu sint o problema autohtona, ci una europeana.
Lucrurile sint mai complicate, insa, fiindca pe de o parte rromi au la fel ca ceilalti cetateni europeni dreptul sa circule liber si sa munceasca unde doresc, iar pe de alta parte in România situatia lor nu s-a remediat indeajuns, chiar daca au avut loc unele schimbari.
Potrivit unui sondaj facut la inceputul acestui an la cererea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, aproape 45% dintre români au o parere proasta si foarte proasta despre romi. Primele calitati care le vin in minte in legatura cu acestia se refera la faptul ca sint uniti, curajosi, indrazneti, iar principalele defecte, aduc in discutie ca ar fi lenesi, agresivi si necinstiti. In orice caz 15% dintre cei intrvievati afirma ca se simt foarte putin confortabil in reajma persoanelor de etnie rroma.
Sondajul scoate la iveala ca discriminarea este constientizata de majoritatea românilor, inclusiv de cei care o practica, astfel 50% dintre cei intrebati socotesc ca fenomenul discriminarii este foarte des intilnit. România nu a reusit sa gaseasca cea mai buna cale pentru integrarea acestei comunitati, care este si cea mai saraca din Estul Europei. Un studiu al Bancii Mondiale arata ca in România, la fel ca si in Bulgaria, Cehia sau Serbia, sansele romilor de a absolvi o scoala secundara sint de sase ori mai scazute fata de populatia majoritara, iar nivelul somajului este mult mai ridicat. De pilda, in România doar 50% dintre rromi muncesc
Peisajul este complicat mai ales din cauza stereotipiilor si prejudecatilor, in conditiile in care statul roman foloseste strategiile concepute impreuna cu Uniunea Europeana mai degraba pentru palmares, decit pentru a schimba cu ceva realitatea. Progresele care au avut loc s-au facut mai cu seama cu ajutorul organizatiilor neguvernamentale, al voluntarilor si al investitiilor europene in acest domeniu sensibil, in care oficialii romani de rang inalt nu au invata sa evite discriminarea, nici macar la nivel discursiv.