Curățenia nu se face, ci se păstrează




Este uimitor cît de bine este păstrată curățenia în Statele Unite: pe campus-ul studențesc unde locuiesc, nu văd pe nimeni cu mătura în mînă - am surprins doar o singură dată un domn cu un fel de clește montat la capătul unui baston, cu care strîngea bucățele de hîrtie. O dată la 10 zile, cei care fac gălăgia cea mai mare și par să facă curățenia generală sunt domnii care taie iarba.

Pe lîngă curățenie, aici totul este atît de bine amenajat, peste tot plăcuțe cu instrucțiuni care te ghidează, încît am impresia că roua de dimineață sau scurtele ploițe încununează „opera”. Da, aici parcă și natura ar da o mînă de ajutor, care prin stropii săi strînge praful de peste tot.

La noi, din contra, canicula din vară ne impunea să lăsăm totul baltă și să căutăm un pîlc de umbră, dar anume acolo unde căutam un refugiu găseam locurile cele mai murdare: curți întregi împreună cu terenurile de joacă pentru copii erau pline de gunoi, în special băncile sub care stăteau movile întregi de coji de răsărită - vorbesc din propria experiență avută vara aceasta la Chișinău.

Mă întrebam încă atunci de ce nu s-ar găsi un grădinar care să aibă grijă de cîteva curți. Astfel, în locul târtanilor ar planta flori, iar lîngă bănci ar „planta” mici plăcuțe pe care să fie scrise îndemnuri în adresa locuitorilor de a păstra curățenia. Iar exemplu sau „transfer de experiență” au de unde lua: de la grădinarii blocurilor de locuit mai noi, care par să se descurce foarte bine.