Extinderea drămuita: rapoartele UE despre ţările din Balcani

Comisarul pentru extindere, Stefan Fule, prezintă rapoartele Comisiei Europene, 10 octombrie 2012

UE cere Serbiei și Kosovo relații de buna vecinătate, in vreme ce 5 din propriii membri UE nici măcar nu recunosc independența acestei foste provincii a Serbiei.

Comisia Europeană si-a prezentat astăzi rapoartele anuale in legătura cu progresul realizat de țările candidate la intrarea in UE. Anul viitor, Croația va deveni oficial al 28-lea membru al Uniunii Europene, iar alte cinci țări sînt candidate: cu trei dintre ele, Turcia, Islanda și Muntenegru, negocierile au început deja, - în cazul Turciei ele au început inca din 2005, - iar Serbia și Macedonia așteaptă o dată a deschiderii negocierilor. Albania și Bosnia sînt la rîndul lor candidați potențiali.

Moldova nu va fi luată in calcul intr-un viitor previzibil, ea fiind cantonată printre țările din „Vecinătatea Apropiată”, sau Parteneriatul Estic (alaturi de Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Ucraina si Bielorusia).

Cu excepția Croației, care va deveni anul viitor al 28-lea membru al UE, si a Islandei, al cărei bilanț e impecabil, tuturor celorlalte țări li se reprosează serioase neajunsuri. Nu e dealtfel un secret ca exista un consens printre membrii UE că după primirea Croației si Islandei ritmul extinderii va fi incetinit, daca nu chiar oprit pentru vreme îndelungată.

Pînă si o țară care si-a început deja negocierile, cum e Muntenegrul, este criticată, cum a facut-o, prezentând rapoartele, comisarul european responsabil cu extinderea Štefan Füle:

„Muntenegru va trebui sa dovedeasca respectul statului de drept si mai ales ca face suficient pentru a combate criminalitatea organizata si coruptia.”

Cu tot tonul oficial optimist, lectura rapoartelor arată stagnarea progresului in domenii cheie in țările analizate.

Astfel, în Macedonia, potrivit lui Štefan Füle:

„E nevoie de mentinerea unor bune relatii cu vecinii, la fel cum trebuie rezolvata disputa cu Grecia privind numele tarii.”

In cazul Turciei, cu care negocierile sint oprite, in urma refuzului Turciei de a coopera cu țara care deține președinția UE, Ciprul, criticile sint numeroase in legătura in special cu functionarea justiției si cu respectarea unor drepturi fundamentale, cum ar fi drepturile minoritatilor. Acesta a fost de altfel al 15-lea raport in legătura cu Turcia, ceea ce l-a facut pe comisarul Füle sa declare:

„Credeti-ma, nu avem nicio intentie sa introducem procesul de extindere a UE in Cartea Guinness a Recordurilor.”

Tot așa, UE cere formal Serbiei și Kosovo relații de buna vecinătate, in vreme ce 5 din propriii membri UE (Spania, Grecia, Cipru, Slovacia și România) nici măcar nu recunosc independența acestei foste provincii a Serbiei.