Jurnalul săptămânal cu Aurelian Lavric.
Aurelian Lavric – născut la 31 martie 1970 la Chișinău. Licențiat în Jurnalism (1992, USM, Chișinău) și Științe Politice (2000, Universitatea București). Studii postuniversitare în Relații Internaționale (1994, Institutul Român de Studii Internaționale, București), magistru în Știință Politică (2002, Universitatea București), magistru în Management (2002, SNSPA, București). Doctor în Istorie (2002, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română). Actualmente este postdoctorand la Catedra Relații Internaționale, USM.
Luni
Afară s-a răcit brusc, chiar de dimineață simți că toamna își intră în drepturi, după o vară prelungită... La „Fabrika” pe Publika TV s-a discutat pe tema: de ce „Investițiile ne ocolesc”. Cum să vină ivestitori străini într-o țară în care contractele nu prezintă nici o valoare pentru unii primari, care se laudă că justiția le este aservită? „Justiția nu asigură disciplina contractuală” a spus la „Fabrika” invitatul Ion Dron. La emisiunea „În Profunzime”, Igor Dodon a explicat că demersul comuniștilor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală este o ficțiune atâta timp cât: 1) Ucraina nu a intrat în Uniune și 2) Republica Moldova nu are graniță comună statele respective.
Marți
Au fost făcute publice rezultatele sondajului sociologic al CBS AXA. 75% din respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită. Totuși, în Parlament ar ajunge aceleași patru partide care se regăsesc acum în Legislativ: PCRM – 29,5%, PLDM – 21%, PDM – 8,2% și PL – 7,9%. Vladimir Filat, care nu a mers în vacanță în perioada realizării sondajului (19-27 septembrie), se bucură de cea mai mare popularitate: 39%.
Valoarea monedelor de referință a scăzut: 1 Euro = 15,89 lei, iar 1 $ = 12,27 lei. Se pare că devalorizarea este legată de situația din Grecia: conducerea de acolo a declarat că dacă Uniunea Europeană nu va acorda o nouă tranșă de creditare, în noiembrie țara poate falimenta. Mass-media au informat că aseară s-a stins din viață, la vârsta de 83 de ani, scriitorul Aureliu Busuioc (1928-2012). Maine va avea loc înmormântarea, la cimitirul central.
Miercuri
La „Ediția Specială” de pe Jurnal TV s-a discutat despre violarea drepturilor de autor în audiovinualul din Republica Moldova. Președintele Asociației „Apollo” i-a citat din legislație și dintr-o hotărâre a Curții Supreme de Justiție, membrului Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin, arătându-i că CCA trebuie să ia măsuri contra încălcărilor de lege. Damaschin sau nu vrea să înțeleagă – pentru că membrii CCA sunt reprezentanții unor partide (el e de la PLDM) și ai unor radiodifuzori, având interese oneroase; sau nu este capabil – nefiind jurist. Experta Svetlana Chesari îi spune: „Nu putem să vă explicăm ca unui oligofren”.
CCA-ul este un exemplu perfect al unei instituții de stat membrii căreia au ajuns acolo pe baza unor simulacre de concursuri. Conform legii, ei ar trebui să apere interesele societății, în fapt, însă, după cum a spus Svetlana Chesari, ei apără interesele partidelor care i-au pus acolo sau își apără propriile interese oneroase. Pentru partide nu a contat competența și profesionalismul, ci loialitatea și servilismul celora pe care i-au promovat, în pofida reglementărilor legii. Am fost invitat și am comentat la Publika TV, împreună cu deputatul Mihai Godea și fostul ministru al Securității, Anatol Plugaru, un interviu al vicedirectorului SIS, Vadim Vrabie, care a făcut acuzații la adresa băncilor nistrene cum că fac spălare de bani, dar nu a adus nici o dovadă. „Din practica internaţională se cunoaşte că „zonele economice" de acest gen sunt atrăgătoare pentru structurile criminale internaţionale în legalizarea banilor proveniţi din diferite activităţi infracţionale”, a declarat Vrabie. Am spus că e o subminare a acțiunilor privind consolidarea măsurilor de încredere. Mihai Godea crede că prin aceste declarații AIE pregătește oponia publică pentru legalizarea băncilor din zona nistreană. La „Moldova în direct”, pe Moldova 1, invitat este lidetul PL, Mihai Ghimpu. Un telespectator din Criuleni îl întreabă: „unde este binele pe care ni l-ați promis, pentru ca să vă votăm, acum 3 ani? Unde este Moldova fără sărăcie? Că pensia ați mărit-o numai cu 4 %, de la 1 iulie anul curent ați anulat compensațiile nominale.” Ghimpu îi răspunde că AIE nu are bani: dacă ar fi avut, ar fi dat poporului. Interesant, de ce nu se gândește că dacă au promis îmbunătățirea condițiilor de viață și nu se pot ține de cuvânt (nu au bani), ar putea să anunțe alegeri parlamentare anticipate, să se retragă și să permită altora să vină la putere, unora care pot realiza dezideratele poporului Republicii Moldova. Cumva, ei nici nu pot, nici pe alții nu lasă... În apărarea AIE trebuie spus totuși că, de regulă, partidele de la putere nu pleacă de bună voie înainte de expirarea mandatului (nimeni nu lasă țâța puterii, vorba lui Vladimir Voronin). În țări precum Grecia, unde poporul cere socoteală conducătorilor, guvernele mai demisionează. Dar conducerea Republicii Moldova are parte de cetățeni pașnici: când sunt nemulțumiți – ei protestează prin faptul că... pleacă din țară. Și mai și ajută la menținerea guvernului, trimițând bani rudelor rămase acasă...
Joi
La Chișinău s-a deschis Congresul al V al asociațiilor diasporei moldovenești (se va desfășura trei zile). S-au cheluit 180 de mii de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Participă 100 de delegați din 25 de țări. Unii comentatori se întreabă dacă erau necesare aceste cheltuieli în condițiile secetei și ale crizei economice. Mass-media informează că pe lângă Guvern va fi creat un birou al Diasporei moldovenilor ce muncesc peste hotare. Urmăresc pe Privesc.eu lucrările congresului. Oficialii care iau cuvântul de la tribună se adresează cu expresia „Dragi concetățeni”. Dar în sală sunt și conaționali din teritoriile istorice moldovenești aflate din 1940 în Ucraina (regiunea Cernăiți și sudul Basarabiei – regiunea Odesa). Aceștia nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Ei sunt ignorați. Oficialitățile moldovenești se pare că nici nu înțeleg deosebirea dintre diaspora – ceățenii moldoveni, născuți și formați în țara nastră, dar plecați peste hotare, și conaționalii noștri din teritoriile istorice moldovenești – cei care fac parte din etnia noastră, dar nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Aceștia au cu totul alte probleme decât emigranții; ei au nevoie de o instituție deosebită care să se ocupe de problemele lor. Dar problema e că ei, nefiind cetățeni – nu votează, așa că nu prezintă vreun interes pentru conducerea Republicii Moldova. Viceministrul muncii și protecției sociale, Segiu Sainciuc, spune că actualmente sunt 250.000 de moldoveni în Rusia și 130.000 în Italia. Cifrele reale par să fie mai mari. La emisiunea „În oglindă” de pe Euro TV, la întrebarea „cum vede soluționarea conflictului nistrean?”, Vladimir Voronin spune, fără a da detalii, că există „2-3 variante”, care „repetă într-o măsură memorandumul Kozak”. Oare îi pare rău că nu l-a semnat în 2003? (ținând cont de faptul că acum e supărat pe Occident și vrea în Uniunea Vamală...).
Vineri
Grupurile Dodon și Mișin (7 deputați care au părăsit PCRM-ul) au declarat că s-au unit în Parlament și că vor să constituie o fracțiune. PCRM-ul (în persoana lui Grigore Petrenco) și unii comentatori susțin că fracțiunile pot fi create în primele 10 zile de la constituirea Parlamentului. Pe de altă parte, deputații nu pot trece într-o nouă fracțiune parlamentară mai devreme de 6 luni de la ieșirea din cea veche. Dacă PL-ul va fi exclus din AIE, se pare că vor avea loc alegeri anticipate – pentru că PL-ul este parte indisolubilă a acordurilor care au condus la structurarea actualei guvernări. La Misiunea OSCE din Chișinău s-au întâlnit Nina Ștanski și Eugen Carpov. Va fi creat un grup de lucru care va examina problema sectorului bancar nistrean. Ștanski s-a referit în declarația sa pentru presă la afirmațiile lui Vadim Vrabie, vicedirector al SIS, exprimându-și indignarea și cerând probe în spijinul acuzațiilor privind spălarea de bani în băncile nistrene.
*****
Țin jurnale de mai mulți ani. Dar nu le scriu în ideea că vor fi publicate. În jurnalele mele, încerc, la sfârșitul fiecărei zile, să fac o revizuire a ceea ce am făcut, spus și gândit în ziua respectivă. Consemnez greșelile pe care le-am comis, pentru ca să le conștientizez și pentru ca să nu le mai repet. Deci jurnalul meu nepublicabil este despre mine (despre lumea mea), mai puțin despre evenimentele din societate. Jurnalul acestei săptămâni, ținut pentru Radio Europa Liberă, este primul care va fi publicat și m-am străduit să prezint lumea în care trăim. Cronicarul scria că nu vremile sunt sub oameni, ci oamenii sub vremi. Sper că am consemnat aceste vremi. A fost o săptămână interesantă. Totuși, nu știu dacă vreunul din evenimentele care s-su produs în aceste 5 zile ne va influența viața de mai departe. Dintre toate evenimentele, cred că cel mai important, pentru mine, a fost ținerea acestui jurnal.