Îngrijitorii guvernului electronic îndemnă utilizatorii la vigilență în mediul virtual.
Guvernul mută pe internet tot mai multe servicii prestate cetățenilor, cum ar fi obținerea cazierului judiciar, iar până la sfârșitul lui 2014 își propune să renunțe de tot la documentele pe hârtie, cel puțin în comunicarea dintre diversele instituții guvernamentale. Cum tot mai mulți cetățeni sunt invitați să-și creeze conturi pe pagina de guvernare electronică a guvernului și cum tot mai multe companii renunță la hârtie în schimburile cu clienții, experții guvernamentali au pregătit un set de recomandări prin care să-i ferească pe oameni de răufăcătorii din mediul virtual. Relatează Diana Răileanu:
Regula cea mai simplă prin care vă puteţi proteja informaţia stocată, de exemplu, în poşta electronică este utilizarea unei parole care ar conţine minim 8 caractere, atât litere, cît şi cifre. De asemenea, sugerează directoarea Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, atunci cînd beneficiaţi de serviciile on-line oferite de Guvern, asiguraţi-vă de două ori că un alt utilizator al computerului la care lucraţi, nu va avea acces la informaţia personală cum ar fi datele din buletinul de identitate sau de pe cardul bancar:
„Cu cât mai mult cetăţeanul din Republica Moldova comunică prin internet, solicită informaţie de la Guvern, aplică pentru o cerere, ca în cazul aplicării on-line pentru cazierul judiciar sau achitarea taxelor, deci peste tot oferim informaţie confidenţială pe care în mod normal trebuie să o prezentăm fiind în faţa unui funcţionar public. De aceea este foarte important, atunci cînd interacţionăm unii cu alţii pe internet să păstrăm reguli minime de securitate: să nu lăsăm calculatorul deschis sau să închidem parola pe care o avem pentru comunicarea noastră în internet.”
Pentru că regulile de securitate sunt aceleaşi, indiferent dacă accesaţi pagina electronică a Guvernului sau poşta personală, am căutat să aflu de la unii trecători cum obişnuiesc ei să protejeze informaţia stocată pe internet:
„Mail-ul, de exemplu, îl am de aproape şase ani. Primii doi ani nu am avut probleme, însă în ultimii patru ani am schimbat de vreo cinci ori parola. Cineva intră pe site-ul meu şi din cauza aceasta am schimb mai des parola ca să nu mă confrunt cu astfel de situaţii.”
Europa Liberă: Dar utilizaţi internetul pentru a trimite informaţie cu caracter personal?
„Mă strădui să nu-l folosesc. În ziua de azi nu suntem siguri de ceea ce folosim. Poate cineva să se folosească de această situaţie şi să avem probleme noi.”
„Eu am păţit o dată că mi-au spart parola şi după asta mi s-a format ca un principiu să schimb mai des parolele pentru că sunt oameni care des fac lucrurile astea, nu ştiu pentru ce, nu ştiu care-i motivul lor.”
Europa Liberă: Dar ce ştiţi dvs. despre securitatea pe internet. Cum vă protejaţi, să schimbaţi des parola?
„Nu.”
Europa Liberă: Credeţi că e necesar?
„Eu foarte puţin mă folosesc de internet şi nu cred că aş putea avea probleme din cauza asta. Din momentul ce mi-am făcut poşta electronică, nu mi-am schimbat niciodată parola.”
Până în 2014, Guvernul de la Chişinău îşi propune să nu mai utilizeze hârtie, promiţând că majoritatea documentelor şi actelor vor fi emise în format electronic. Cu acest prilej am insistat să aflu de la directoarea Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, ce măsuri iau autorităţile şi funcţionarii publici pentru a proteja datele oferite de cetăţeni:
„Funcţionarul public atunci cînd este la birou nu trebuie să utilizeze o căsuţă poştală personală transmiţând informaţie ce ţine de activitatea lui profesională. Când sunt în spaţiul guvernamental, am „gov.md”. Doi, cînd pleacă din faţa calculatorului la care lucrează, iarăşi, cu date cu caracter personal, să nu lase calculatorul deschis. Trei, să avem programe antivirus, astfel încât sistemele noastre pe interior să fie, cel puţin, securizate la nivel minim. Patru, este important să avem şi funcţionarii publici instruiţi în aşa fel ca să nu avem vreo breşă în tot sistemul.”
O altă sugestie a experţilor de la Centrul de Guvernare Electronică ţine de instruirea copiilor din şcoală despre măsurile de securizare pe internet, or datele statistice arată că majoritatea copiilor navighează pe internet nesupravegheaţi, iar 20 la sută dintre ei, în special cei cu vârste în jur de 13 ani, petrec în mediul virtual 7 ore pe zi.
Regula cea mai simplă prin care vă puteţi proteja informaţia stocată, de exemplu, în poşta electronică este utilizarea unei parole care ar conţine minim 8 caractere, atât litere, cît şi cifre. De asemenea, sugerează directoarea Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, atunci cînd beneficiaţi de serviciile on-line oferite de Guvern, asiguraţi-vă de două ori că un alt utilizator al computerului la care lucraţi, nu va avea acces la informaţia personală cum ar fi datele din buletinul de identitate sau de pe cardul bancar:
Pentru că regulile de securitate sunt aceleaşi, indiferent dacă accesaţi pagina electronică a Guvernului sau poşta personală, am căutat să aflu de la unii trecători cum obişnuiesc ei să protejeze informaţia stocată pe internet:
„Mail-ul, de exemplu, îl am de aproape şase ani. Primii doi ani nu am avut probleme, însă în ultimii patru ani am schimbat de vreo cinci ori parola. Cineva intră pe site-ul meu şi din cauza aceasta am schimb mai des parola ca să nu mă confrunt cu astfel de situaţii.”
Europa Liberă: Dar utilizaţi internetul pentru a trimite informaţie cu caracter personal?
„Mă strădui să nu-l folosesc. În ziua de azi nu suntem siguri de ceea ce folosim. Poate cineva să se folosească de această situaţie şi să avem probleme noi.”
„Eu am păţit o dată că mi-au spart parola şi după asta mi s-a format ca un principiu să schimb mai des parolele pentru că sunt oameni care des fac lucrurile astea, nu ştiu pentru ce, nu ştiu care-i motivul lor.”
Europa Liberă: Dar ce ştiţi dvs. despre securitatea pe internet. Cum vă protejaţi, să schimbaţi des parola?
„Nu.”
Europa Liberă: Credeţi că e necesar?
„Eu foarte puţin mă folosesc de internet şi nu cred că aş putea avea probleme din cauza asta. Din momentul ce mi-am făcut poşta electronică, nu mi-am schimbat niciodată parola.”
Până în 2014, Guvernul de la Chişinău îşi propune să nu mai utilizeze hârtie, promiţând că majoritatea documentelor şi actelor vor fi emise în format electronic. Cu acest prilej am insistat să aflu de la directoarea Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, ce măsuri iau autorităţile şi funcţionarii publici pentru a proteja datele oferite de cetăţeni:
„Funcţionarul public atunci cînd este la birou nu trebuie să utilizeze o căsuţă poştală personală transmiţând informaţie ce ţine de activitatea lui profesională. Când sunt în spaţiul guvernamental, am „gov.md”. Doi, cînd pleacă din faţa calculatorului la care lucrează, iarăşi, cu date cu caracter personal, să nu lase calculatorul deschis. Trei, să avem programe antivirus, astfel încât sistemele noastre pe interior să fie, cel puţin, securizate la nivel minim. Patru, este important să avem şi funcţionarii publici instruiţi în aşa fel ca să nu avem vreo breşă în tot sistemul.”
O altă sugestie a experţilor de la Centrul de Guvernare Electronică ţine de instruirea copiilor din şcoală despre măsurile de securizare pe internet, or datele statistice arată că majoritatea copiilor navighează pe internet nesupravegheaţi, iar 20 la sută dintre ei, în special cei cu vârste în jur de 13 ani, petrec în mediul virtual 7 ore pe zi.