O convorbire cu prof. Roberto Scagno de la Universitatea din Padova.
La reuniunea anuală a membrilor Bibliotecii Române de la Freiburg, în Germania, corespondenta noastră, Iolanda Bădiliță, l-a întîlnit pe profesorul italian Roberto Scagno, un bun cunoscător al limbii și civilizației române, astăzi interesat în mare măsură și de problemele imigrației din Republica Moldova.
In Italia limba româna se poate studia in mai multe centre universitare. Catedra de limba româna de la Universitatea din Padova, de pilda, a fost infiintata in 1933 de profesorul Ramiro Ortiz, care, dupa ce a predat limba italiana la universitatea din Bucuresti, inainte de primul razboi mondial, a decis sa ii invete pe italieni limba româna. Profesorul Ortiz i-a predat apoi stafeta istoricului religiilor Roberto Scagno.
„M-am ocupat de istoria religiilor la Torino si am scris o teza de licenta despre Mircea Eliade, care atunci nu prea era publicat si nici tradus. Si profesorul meu de atunci mi-a sugerat sa merg in România cu o bursa, pentru a invata româna si a fi astfel capabil sa ma ocup de opera din tinerete a lui Mircea Eliade.
Apoi, in urma unui concurs, am devenit lector de limba italiana la Universitatea din Iasi. Am stat in România aproape 3 ani si apoi am revenit in Italia. In urma unui concurs, acum 20 de ani, am devenit romanist la Universitatea din Padova.”
Expert al relatiilor culturale romano-italiene, Roberto Scagno a editat mai multe carti pe aceasta tema, una dintre ele abordand imigratia italiana in Romania in secolul 19. Ceea ce pentru Italia a insemnat exportul masiv al unor bresle valoroase - muncitorii constructori si arhitectii - pentru Romania a insemnat imbogatirea patrimoniului architectonic, in aceasta perioada fiind ridicate unele dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din Romania.
Astazi profesorul Italian studiaza fenomenul invers al migratiei romanilor si moldovenilor in Italia si mai ales, problema de identitate pe care pare sa o fi dezvoltat in timp acest corp de migranti.
Roberto Scagno: „Studentii nostri de acum sunt fiii celor care au plecat acum 10, 20 de ani din România. Au facut scoala primara in România si apoi a facut liceul in Italia. Ei vorbesc româna in casa insa la un nivel foarte diferit, pentru ca depinde ce nivel de cultura au familiile. Nu mai au nici un fel de contact cu limba literara si nici cu traditiile. Se inscriu la catedra noastra si vor sa invete de la inceput, ca si cum nu au nici un fel de cunostinte. As interpreta aceasta ca pe o vointa de a ramane legati prin radacini.
Sunt interesati de istoria literaturii române si de istoria României in general.
Un alt fenomen este prezenta moldovenilor. La Padova de exemplu, jumatate dintre studentii români vin din Moldova. Iar in cazul acestora problemele sunt si mai grave, pentru ca nivelul limbii române pe care o vorbesc depinde de nivelul de rusificare.
Ce am observat este ca nivelul lor de pregatire, mai ales in ceea ce priveste istoria literaturii romana este foarte superficial.”
O treime dintre studentii de la Padova sunt români iar jumatate dintre acestia au cetatenie moldoveneasca. Numarul lor a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii cinci ani. Profesorul lor lauda faptul ca nici unul dintre moldoveni nu spune ca vorbeste moldoveneste, ci româneste.
Roberto Scagno: „Absolut normal, spune profesorul: Limba moldovenească nu exista! Este o prostie inventata de ei. Este aceeasi limba doar ca exista diferente dialectale. Limba este bogata in arhaisme, pe care nu le mai regasim in limba româna si in plus aceste diferente dialectale. Insa este normal daca ne gandim ca rusificarea a inceput in 1812 cu o mica pauza in micul razboiului. Cred ca moldovenii au rezistat incă prea bine la rusificare!”
Moldovenii doresc sa studieze limba româna pentru a-si cunoaste istoria si a pastra o legatura cu radacinile lor ancestrale. Faptul ca an de an tot mai multi copii români sau moldoveni nascuti in Italia se incriu la limba româna il bucura pe Roberto Scagno, insa ii si da de gandit. Pentru ca, in opinia lingvistului italian, asistam aici la nimic altceva decat la un efort de pastrare a identitatii culturale sub sub imperiul migratiei.”