Reacții la condamnarea Rusiei de către CEDO.
După opt ani, părinţii, profesorii şi elevii care au invocat în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului încălcarea dreptului la educaţie, viaţă privată şi nediscriminare au obţinut câştig de cauză. Curtea a recunoscut doar violarea dreptului la educaţie, decizie despre care unul din reclamanţi, Alexei Catan îmi spune că este una întârziată, pentru că între timp, realităţile din regiune i-au făcut pe părinţi să-şi dea copiii la şcolile cu predare în limba rusă, întrucât limba română nu este considerată una de perspectivă:
„Au trecut deja opt ani, iată asta-i problema, opt ani de zile şi-au făcut de cap cum au vrut, în acest răstimp liceul a pierdut potenţialii elevi. Incertitudinea aceasta care este până acum a dus la aceea că avem în clasa întâia numai opt copii, era şi normal să se întâmple lucrul acesta, până la urmă dreptatea-i oricum de partea noastră, nu-i vorba de material fiindcă chiar văzusem că are liceul un autobuz nou, frumos, dar cu părere de rău nu are pe cine prea duce la şcoală.”
Decizia CEDO prin care Federaţia Rusă a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la educaţie a fost votată de 16 din 17 judecători. Despre scutirea de pedeapsă a Republicii Moldova în această cauză, viceministrul justiţiei Vladimir Grosu spune că este o dovadă a eforturilor pe care autorităţile de la Chişinău le depun pentru a proteja drepturile cetăţenilor din regiunea transnistreană:
„Ţinând cont de toate eforturile care sunt făcute de autorităţile ruseşti în vederea sprijinirii regimului separatist din Transnistria, Federaţia rusă urmează să fie ţinută responsabilă pentru violările drepturilor omului din aceste şcoli. Noi am reuşit să convingem Curtea Europeană că totuşi Republica Moldova constant încearcă să întreprindă măsuri pentru apărarea drepturilor omului în acea regiune, astfel Curtea Europeană a ajuns la concluzia că guvernul Republicii Moldova nu trebuie să fie ţinut responsabil pentru încălcările acestor persoane din regiunea transnistreană.”
Eleonora Cercavschi, directoarea liceului din Grigoriopol spune că acest câştig este o lecţie de demnitate a elevilor pentru autorităţile de la Chişinău, de la care aşteaptă mai multă implicare , pentru că în aceşti ani situaţia şcolilor din Transnistria cu predare în limba română nu a evoluat spre bine:
Eleonora Cercavschi
„Nu putem să ne bucurăm de mari succese, succesul este că noi existăm. Am rămas numai noi, opt şcoli şi acestea sunt vai de capul nostru , da, noi beneficiem de toate manualele dar nu avem linişte, nu avem şcoli cum se cade, suntem zi de zi supuşi violenţei psihice, nu suntem bine primiţi în societate, sunt declarate trei limbi de stat, dar până la urmă se foloseşte numai una, limba rusă şi obligă pe toată lumea, toţi băştinaşii de aici să o vorbească.”Problema celor opt şcoli cu predare în grafie latină a apărut în 2004 după ce administraţia transnistreană a încercat să le închidă şi să forţeze profesorii să renunţe la utilizarea alfabetului latin. Deşi şi-au păstrat dreptul de a preda în limba română, directorii acestor şcoli spun că presiunile continuă până în prezent, iar elevilor le este frică să recunoască faptul că studiază în limba lor maternă - româna.