„Sute de familii plâng pe coridoarele instanţelor de judecată pentru că au fost înşelate la cumpărarea unui sau altui imobil.”
Bombardaţi de sporturi publicitare triumfaliste, persoanele care vor să-şi cumpere o locuinţă tratează cu prudenţă ofertele de pe piaţa construcţiilor. Şi asta pentru că realitatea furnizează întâmplări contrare celor descrise în publicitate: imobile ridicate fără respectarea normelor în vigoare sau din materiale îndoielnice legalizate cu uşurinţă. Îngrijorarea cetăţenilor la accesarea serviciilor din construcţii este amplificată, mai ales, de exemple recente din Armenia, Liban sau Turcia, unde blocuri locative s-au prăbuşit din cauza nerespectării sistemului de consolidare a construcţiei. Oamenii se întreabă dacă trebuie să-şi asume riscul în totalitate sau parte din responsabilitate trebuie să revină şi autorităţilor statului care eliberează licenţe pentru activităţi în construcţie.
Avocata Violeta Găşiţoi, care apără în instanţă cetăţeni afectaţi de calitatea unor construcţii, spune că de multe ori oamenii constată abia după ce s-au instalat în imobil că acesta are probleme şi asta pentru că în domeniul construcţiilor dezvoltatorii fac rost de actele necesare cu uşurinţă, iar „instituţiile statul girează, de fapt, toate abaterile de la lege”:
O altă problemă care ia proporţii în Chişinău, ar fi, potrivit avocatei, construcţia mansardelor pe case foarte vechi, care în timp ar putea să nu reziste presiunii etajului de la mansardă:
„Poate avem întreprinderi care construiesc conform normelor, dar chiar şi Inspecţia în Construcţii spune că doar patru firme care construiesc mansarde respectă normele, cele mai multe companii o fac cu derogare de la normele legale, fără expertiza necesară. Unele case sunt atât de vechi, că urmau a fi demolate după cutremurul din 77, dar pentru că oamenii nu aveau unde trăi, ele au fost consolidate, acum însă aceste case nu vor rezista. Administraţia locală continuă să legalizeze astfel de construcţii. Chiar în unul din litigii, dl Grozavu (viceprimarul Chişinăului, n.r.) a indicat că răspunderea în cazul prăbuşirii casei o poartă firma care a construit mansarda şi cei care au expertizat-o. Dacă se prăbuşeşte imobilul, deja este pusă în pericol viaţa persoanelor şi atunci oamenilor n-o să le mai pese cine va purta răspundere… Din cauza corupţiei, autorităţile sunt foarte iresponsabile ”.
Dezvoltatorii în construcţie recunosc că legea e ambiguă si, deci, interpretabilă. Dacă nu s-au făcut analizele înainte de recepţia lucrării, spune Sergiu, şef la o companie de construcţii, dezvoltatorul poate demonstra calitatea prin nişte verificări ulterioare, cu probe prelevate din zone în care se ştie că nu sunt probleme. În baza acestor analize care nu reflecta realitatea, se vând uneori clădiri şubrede, ca fiind absolut în regulă, spune omul de afaceri. În această situaţie le vine greu să concureze celor care respectă toate rigorile unei construcţii, precizează omul de afaceri:
„La ziua de astăzi chiar şi o casă la periferie, la Stăuceni, Durleşti sau Codru, poate fi construită doar de firme licenţiate. Firmele însă deseori au acelaşi diriginte de şantier la mai multe construcţii. E o formalitate doar, dar această formalitate poate să-i coste scump pe oameni. Această activitate trebuie reglementată cumva, nu poate fi un diriginte de şantier la jumătate de Durleşti sau la jumătate de Chişinău, pentru că trebuie să fii prezent permanent, toate etapele trebuiesc monitorizate, trebuie înregistrate în cartea tehnică”.
Omul de afaceri consideră că autorităţile statului i-ar putea descuraja pe dezvoltatorii care nu ţin cont de cerinţele legii şi calitate, dacă ar informa cetăţenii privitor la imobilele cu probleme la anumite etape ale procesului de construcţie:
„Sute de familii plâng pe coridoarele instanţelor de judecată pentru că au fost înşelate la cumpărarea unui sau altui imobil. Aceste imobile fie că au fost date în exploatare, fie că nu, dar s-au construit în văzul organelor statului, în mod direct, ei semnează la orice etapă de îndeplinire a lucrărilor. Inspecţia în construcţii face verificări. Cum se întâmplă că cetăţeanul nu este informat că, uite, casa aceasta este cu probleme? Antreprenorul şi-a planificat la anumite etape anumite lucrări şi nu le-a efectuat, cineva trebuie să tragă clopotul, pentru că omul nu are de unde să ştie …”.
Peste 100 de reclamaţii de la cetăţeni parvin săptămânal la Inspecţia de Stat în Construcţii, autoritatea care este direct responsabilă de calitate în acest domeniu. Instituţia însă are doar 65 de inspectori, care, nici pe departe nu reuşesc să facă faţă sarcinilor ce li se impun. Şeful Inspecţiei, Vasile Radu, spune că niciun edificiu nu poate fi construit sau, cu atât mai mult, dat în exploatare fără a avea expertizele necesare. Totuşi, el recunoaşte că de multe ori expertizele sunt făcute fără testări de laborator, uneori materialele de construcţie lasă de dorit, chiar dacă sunt însoţite de certificate de calitate, iar mai grav este că administraţiile publice pot legaliza construcţiile, în pofida prescripţiilor emise de inspectorii în construcţie:
Pentru că dezvoltatorii de multe ori s-au ars, procurând materiale de construcţie care lasă de dorit, dar cu certificate de calitate, acum cei care ţin la calitatea serviciilor şi bunurilor pe care le oferă şi-au deschis laboratoare proprii pentru certificarea materialelor, precizează Vasile Radu. El recomandă oamenilor care vor să-şi cumpere casă, înainte să arunce o groază de bani, să contracteze un expert imobiliar care să verifice toate actele ce vizează imobilul respectiv:
„Trebuie să ceară cartea tehnică, pentru că acolo sunt indicate toate etapele de construcţie şi este toată informaţia despre materialele folosite la construcţie cu toate certificatele de calitate”.
Mai multe probleme legate de calitatea în construcţii, spun experţi imobiliari, ar putea fi soluţionate prin instituirea unui control mai drastic din partea autorităţilor, dar şi prin înăsprirea pedepselor. Deocamdată, adoptarea mai multor propuneri înaintate legislativului de către Inspecţia în Construcţii şi ministerul de resort se lasă aşteptată.
Avocata Violeta Găşiţoi, care apără în instanţă cetăţeni afectaţi de calitatea unor construcţii, spune că de multe ori oamenii constată abia după ce s-au instalat în imobil că acesta are probleme şi asta pentru că în domeniul construcţiilor dezvoltatorii fac rost de actele necesare cu uşurinţă, iar „instituţiile statul girează, de fapt, toate abaterile de la lege”:
Violeta Găşiţoi
„Cele mai dese încălcări sunt admise de către antreprenorii care construiesc case locative sau centre comerciale în municipiul Chişinău unde primesc autorizaţie pentru cinci etaje, dar construiesc 7-8 etaje, şi instanţele le dau dreptate şi-i lasă să construiască 7 sau 8 etaje , neconştientizând că poate acest imobil nu va fi rezistent şi va fi un pericol pentru viaţa şi sănătatea acestor persoane”.O altă problemă care ia proporţii în Chişinău, ar fi, potrivit avocatei, construcţia mansardelor pe case foarte vechi, care în timp ar putea să nu reziste presiunii etajului de la mansardă:
„Poate avem întreprinderi care construiesc conform normelor, dar chiar şi Inspecţia în Construcţii spune că doar patru firme care construiesc mansarde respectă normele, cele mai multe companii o fac cu derogare de la normele legale, fără expertiza necesară. Unele case sunt atât de vechi, că urmau a fi demolate după cutremurul din 77, dar pentru că oamenii nu aveau unde trăi, ele au fost consolidate, acum însă aceste case nu vor rezista. Administraţia locală continuă să legalizeze astfel de construcţii. Chiar în unul din litigii, dl Grozavu (viceprimarul Chişinăului, n.r.) a indicat că răspunderea în cazul prăbuşirii casei o poartă firma care a construit mansarda şi cei care au expertizat-o. Dacă se prăbuşeşte imobilul, deja este pusă în pericol viaţa persoanelor şi atunci oamenilor n-o să le mai pese cine va purta răspundere… Din cauza corupţiei, autorităţile sunt foarte iresponsabile ”.
„La ziua de astăzi chiar şi o casă la periferie, la Stăuceni, Durleşti sau Codru, poate fi construită doar de firme licenţiate. Firmele însă deseori au acelaşi diriginte de şantier la mai multe construcţii. E o formalitate doar, dar această formalitate poate să-i coste scump pe oameni. Această activitate trebuie reglementată cumva, nu poate fi un diriginte de şantier la jumătate de Durleşti sau la jumătate de Chişinău, pentru că trebuie să fii prezent permanent, toate etapele trebuiesc monitorizate, trebuie înregistrate în cartea tehnică”.
„Sute de familii plâng pe coridoarele instanţelor de judecată pentru că au fost înşelate la cumpărarea unui sau altui imobil. Aceste imobile fie că au fost date în exploatare, fie că nu, dar s-au construit în văzul organelor statului, în mod direct, ei semnează la orice etapă de îndeplinire a lucrărilor. Inspecţia în construcţii face verificări. Cum se întâmplă că cetăţeanul nu este informat că, uite, casa aceasta este cu probleme? Antreprenorul şi-a planificat la anumite etape anumite lucrări şi nu le-a efectuat, cineva trebuie să tragă clopotul, pentru că omul nu are de unde să ştie …”.
Peste 100 de reclamaţii de la cetăţeni parvin săptămânal la Inspecţia de Stat în Construcţii, autoritatea care este direct responsabilă de calitate în acest domeniu. Instituţia însă are doar 65 de inspectori, care, nici pe departe nu reuşesc să facă faţă sarcinilor ce li se impun. Şeful Inspecţiei, Vasile Radu, spune că niciun edificiu nu poate fi construit sau, cu atât mai mult, dat în exploatare fără a avea expertizele necesare. Totuşi, el recunoaşte că de multe ori expertizele sunt făcute fără testări de laborator, uneori materialele de construcţie lasă de dorit, chiar dacă sunt însoţite de certificate de calitate, iar mai grav este că administraţiile publice pot legaliza construcţiile, în pofida prescripţiilor emise de inspectorii în construcţie:
Vasile Radu
„În foarte multe cazuri se face expertiză, dar nu se fac testări de laborator, asta ar arata dacă undeva ceva nu e bine făcut şi astfel se dispune consolidarea, până la urmă se face ca lucrul să meargă bine, dar, cu părere de rău, cele mai multe expertize sunt fără testări de laborator. Dar administraţiile publice, şi aici e problemă, legalizează construcţiile. Ei emit diferite decizii, dispoziţii de legalizare a unor construcţii care sunt cu abateri de la documentaţia iniţială, care a fost avizată, documentaţia pentru proiectul de construcţie”.Pentru că dezvoltatorii de multe ori s-au ars, procurând materiale de construcţie care lasă de dorit, dar cu certificate de calitate, acum cei care ţin la calitatea serviciilor şi bunurilor pe care le oferă şi-au deschis laboratoare proprii pentru certificarea materialelor, precizează Vasile Radu. El recomandă oamenilor care vor să-şi cumpere casă, înainte să arunce o groază de bani, să contracteze un expert imobiliar care să verifice toate actele ce vizează imobilul respectiv:
„Trebuie să ceară cartea tehnică, pentru că acolo sunt indicate toate etapele de construcţie şi este toată informaţia despre materialele folosite la construcţie cu toate certificatele de calitate”.
Mai multe probleme legate de calitatea în construcţii, spun experţi imobiliari, ar putea fi soluţionate prin instituirea unui control mai drastic din partea autorităţilor, dar şi prin înăsprirea pedepselor. Deocamdată, adoptarea mai multor propuneri înaintate legislativului de către Inspecţia în Construcţii şi ministerul de resort se lasă aşteptată.