Azi, Stalin continuă să fie adorat de numeroşi ruşi.
La sfîrşitul lunii octombrie se adună lumea în faţa sediului fostei securităţi sovietice din Moscova, în Piaţa Lubianka, pentru a comemora victimele represiunii staliniste. Sunt puţini care sunt prezenţi acolo, subliniază Robert Baag, într-un amplu reportaj difuzat de radiodifuziunea publică din Germania, reportaj dedicat aniversării a 75 de ani de la declanşarea marii terori staliniste. La comemorarea de la Moscova se citesc numele unor victime.
Irina Şerbakova de la organizaţia „Memorial” face un bilanţ, exprimînd teroarea inimaginabilă şi absurdă a unui dictator psihopat în cifre nude: „În doar 14 luni au fost arestaţi un milion cinci sute de mii de oameni, 700.000 dintre ei au fost împuşcaţi.“
Eticheta lipită în acei ani victimelor era cea de troţchism.
Clădirea unde a locuit Stalin la Kremlin (foto: W. Totok, august 2002)
Leo Troţchi, adversar declarat al lui Stalin, a fost nevoit să se exileze în 1927. A fost ucis în 1940, în Mexic, de către un agent al poliţiei secrete sovietice. Pentru Stalin, toţi cei care erau consideraţi opozanţi reali sau închipuiţi deveneau automat troţchişti. Inclusiv comunişti străini refugiaţi în Uniunea Sovietică fuseseră stigmatizaţi ca troţchişti, devenind astfel victime ale maşinăriei de distrugere ţinută-n mişcare de către securitate şi justiţie. Una din aceste victime fusese şi Marcel Pauker, soţul Anei Pauker, condamnat la moarte în 1938.Propaganda stalinistă derutantă a fost întreţinută pe toate căile, inclusiv prin emisiunile radio destinate ascultătorilor din străinătate.
Un exemplu emblematic în acest sens este o relatare în limba engleză a postului de radio Moscova difuzată pe unde scurte în 1936, în care se relata despre procesul intentat unui grup de „contrarevoluţionari troţchişti” din Kemerovo.
Dintr-un comentariu difuzat de acelaşi post de radio în 1936, se putea desprinde direcţia de bătaie a represiunii sîngeroase care va culmina, un an mai tîrziu, în uciderea a sute de mii de oameni:
„Prin exemplul troţchiştilor, agenţi bestiali ai capitalismului, se confirmă adevărul avertismentelor tovarăşului Stalin. […] Trebuie să-i nimicim. Moarte duşmanilor poporului!“
În acelaşi ton erau redactate şi acuzaţiile procurorului şef, Andrei Vîşinski.
În rechizitoriul contra lui Buharin şi Rîkov, doi bolşevici din garda lui Lenin, Vîşinski i-a calificat drept trădători, şerpi, coloana a 5-a a capitalismului şi a organizaţiei Ku-Klux-Klan care trebuie executaţi.
Azi, Stalin continuă să fie adorat de numeroşi ruşi. Sistemul Putin, declară Irina Şerbakova, a impus în Rusia o politică a reconsiderării pozitive a istoriei recente, în centrul căreia este plasată „automat figura lui Stalin”. „Teroarea şi represiunile îşi pierd în acest context relevanţa.”